Administrația Biden ia în calcul să furnizeze Ucrainei muniții interzise în peste 100 de țări

CNN a informat că Washingtonul ia în considerare posibilitatea de a furniza Ucrainei muniții cluster (cu dispersie) care sunt interzise în mai mult de 100 de țări, dar pe care armata rusă le folosește la scară mare împotriva Ucrainei. 

Munițiile cu dispersie constau în containere folosite ca bombe aeriene, obuze de artilerie, rachete și focoase de rachete tactice care se deschid în aer și împrăștie peste ținte zeci sau chiar sute de submuniții mici care explodează când ating solul, sau mai târziu. Oficialii și parlamentarii ucraineni au cerut în mod repetat administrației Biden și membrilor Congresului să furnizeze armatei ucrainene acest tip de muniție, dar această opțiune a fost considerată doar pentru cazurile de necesitate extremă, cum ar fi în situația epuizării stocurilor de muniții ale armatei ucrainene.  

Pentru Ucraina munițiile cu dispersie ar putea rezolva atât nevoia de mai multe muniții pentru sistemele de artilerie și rachete primite din Occident, cât și o modalitate de a face față mai bine superiorității numerice a Rusiei în artilerie. Potrivit CNN, Ucraina dorește să primească muniție cluster compatibilă atât cu lansatoarele de rachete HIMARS, cât și cu obuzierele de 155 mm furnizate de Statele Unite.

Solicitarea Ucrainei de a primi muniție cluster nu a fost respinsă până acum de Statele Unite, dar nici nu i s-a dat curs din cauza restricțiilor pe care Congresul le-a impus asupra capacității SUA de a transfera un fel de muniție care are o perspectivă mai mare de risc pentru civili.  

CNN spune că potrivit surselor sale, președintele Joe Biden ar putea trece peste această restricție, dar acest lucru ar fi puțin probabil pe termen scurt. Un oficial ucrainean a răspuns pentru CNN, legat de percepția negativă a folosirii munițiilor cu dispersie că "îngrijorarea (Washingtonului - n.red.) este legată de daunele colaterale. Le vom folosi împotriva trupelor ruse, nu împotriva populației ruse".

Muniția cluster este interzisă printr-o convenție internațională care a intrat în vigoare în 2010, dar nici Ucraina, Statele Unite, ori Rusia nu s-au alăturat acesteia. (sursa: CNN)