R.Moldova ar putea încurca planurile Rusiei de a înfometa omenirea. Va decide Putin să lovească portul de la Giurgiulești, așa cum au avertizat subordonații săi? Cum se va apăra Chișinăul în condițiile în care până și NATO pare pietrificată de perspectiva unui al treilea război mondial?

Rusia atacă de mai bine de o săptămână infrastructura portuară a regiunii Odesa, vizând distrugerea a mii de tone de cereale. În zorii zilei de luni, Moscova a trecut însă la o nouă fază ofensivă în războiul grânelor, dronele iraniene lansând un atac de patru ore asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre Reni și Izmail. 

Au fost vizate depozite de cereale și alte instalații, la doar câteva sute de metri de apele teritoriale românești, Moscova arătând practic că își intensifică încercările de a sugruma exporturile agricole de importanță globală ale Kievului.

Oficialii ucraineni au declarat că 15 drone Shahed-136 au fost lansate în cursul nopții de duminică spre luni împotriva unor depozite de pe malul Dunării și că șase persoane au fost rănite.

„Rusia a lovit un alt depozit de cereale ucrainean în timpul nopții", a scris pe Twitter ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, fără a preciza locația țintei.

„[Rusia] încearcă să obțină concesii ținând ostatici 400 de milioane de oameni. Îndemn toate națiunile, în special cele din Africa și Asia, care sunt cele mai afectate de creșterea prețurilor la alimente, să organizeze un răspuns global unitar la terorismul alimentar”, a mai transmis Kuleba.

Comentând atacurile, guvernatorul regiunii Odesa, Oleh Kiper, a declarat pentru televiziunea ucraineană: „Rusia încearcă să blocheze complet exportul cerealelor noastre și să ucidă oameni prin înfometare”.

Atacurile cu drone de luni vin, așadar, după o intensificare a loviturilor rusești asupra infrastructurii asociate cu exporturile de cereale ucrainene în ultima săptămână. Au avut loc atacuri zilnice de când Moscova s-a retras din acordul privind Marea Neagră, inclusiv asupra instalațiilor portuare cheie din Odesa, care au fost esențiale pentru acord.

Un videoclip postat pe rețelele de socializare surprinde explozii devastatoare în portul Reni, care se află la aproximativ 5 km de granița cu România, membră a NATO (în fapt la doar câteva sute de metri de apele teritoriale românești). 

Reni este situat pe malul Lacului Cahul, la câțiva kilometri în interiorul Dunării, care a devenit principala rută maritimă pentru exportul de cereale din Ucraina după prăbușirea acordului de la Marea Neagră, la 17 iulie.

Dunărea a crescut în importanță în timpul conflictului din Ucraina, dar în cel mai bun caz poate înlocui doar 50% din capacitatea portului Odesa, nu în ultimul rând din cauza căii navigabile mai puțin adânci.

Moscova încearcă, din ce în ce mai mult, să justifice plecarea sa din acordul privind cerealele din Marea Neagră, susținând inclusiv că a găsit resturi de explozibili la bordul unui transportator care traversa Marea Neagră și care a făcut o escală într-un port fluvial ucrainean la începutul acestui an.

„La 22 iulie, în cala unei nave străine de marfă uscată, aflată în drum dinspre Turcia spre portul Rostov pe Don pentru a încărca recolte de cereale, au fost găsite urme de explozibili - dinitrotoluen și tetril -", a aberat, luni, FSB. Acesta a afirmat că nava ar fi acostat în portul fluvial ucrainean Kiliya (Chilia Nouă), pe Dunăre.

Aparent conștientă de impactul profund al creșterii prețurilor la alimente în țările sărace, Moscova încearcă să devieze vina, ambasadorul Rusiei în Kenya, Dmitri Maksimychev, ajungând „editorialist” pentru două dintre cele mai mari ziare din Kenya unde publică materiale în care acuza SUA și UE de „înarmarea alimentelor".

Încercările Rusiei de a paraliza exportul cerealelor ucrainene pe Dunăre ar lăsa doar „culoarele de solidaritate" susținute de UE, tranzitul feroviar și rutier prin R.Moldova.

Într-o analiză a situației prezente, publicația Defense Romania arată însă că Rusia și-ar putea îndrepta „atenția” și asupra R.Moldova în cazul în care autoritățile de la Chișinău vor decide să pună la dispoziția Ucrainei facilitățile portului de la Giurgiulești. Cum se va apăra R.Moldova de atacurile rusești și cum va fi sprijinită de comunitatea internațională, destul de inertă și terifiată de perspectiva unui al treilea război mondial, rămâne în acest moment o mare necunoscută. Detalii mai jos.

Defense Romania: „Ucraina mai poate folosi un port important pe partea stângă a Dunării, cel de la Giurgiulești, care este însă pe teritoriul Republicii Moldova. Căile ferate din Republica Moldova și din Ucraina au același ecartament, deci nu există întârzieri din acest punct de vedere, iar garniturile de cereale care ar fi venit spre Reni ar fi trecut oricum prin Republica Moldova.

Deci, dacă autoritățile de la Chișinău pun la dispoziția Ucrainei facilitățile de la Giurgiulești, atunci acest port devine de importanță strategică și ar putea încurca planurile Rusiei de a bloca exportul pe mare al cerealelor ucrainene.

În acest moment se pune firesc întrebarea dacă nu cumva Moscova va decide să bombardeze și portul Giurgiulești, mai ales că este foarte aproape de Reni, la doar cinci kilometri. Iar dacă acest port va deveni un punct cheie în tranzitul cerealelor ucrainene, se pune o altă întrebare: are Republica Moldova capabilitățile adecvate pentru a-și proteja zona Giurgiulești împotriva atacurilor aeriene?

Am fi tentați să credem că forțele ruse, bombardând portul Reni, și-au asumat un mare risc efectuând o lovitură atât de aproape de teritoriul NATO. Dar după ce Rusia nu a suferit niciun fel de consecințe în urma faptului că o rachetă de-a sa a căzut în decembrie 2022 pe teritoriul Poloniei, s-ar putea spune că forțele ruse nu au riscat de fapt nimic. Spectrul celui de-al treilea război mondial este atât de înfiorător încât, practic, anulează orice lovitură militară de pedeapsă din partea NATO împotriva Rusiei și, mai important, anulează șansa de a descuraja Rusia să facă astfel de acte nesăbuite.

În situația ipotetică, în care Republica Moldova nu poate să-și asigure protecția antiaeriană/antirachetă a portului Giurgiulești, se pune întrebarea dacă este de datoria comunității internaționale să protejeze acest obiectiv care poate deveni de importanță strategică pentru securitatea mondială alimentară?

Dacă o decizie a comunității internaționale pe acest subiect va trece prin Consiliul de Securitate al ONU din care face parte și Rusia, răspunsul îl știm deja cu toții.

Pe lângă posibilul rol în creștere al portului Giurgiulești în exportul cerealelor ucrainene, mai există câteva consecințe ale distrugerii infrastructurii portuare ucrainene de către Rusia.

Dacă portul Giurgiulești nu va fi folosit la exportul de cereale, atunci Ucraina va fi obligată să folosească teritoriul țărilor vecine pentru aceasta. După experiența de anul trecut, cu siguranță tensiunile dintre Ucraina și țările vecine vor crește, iar Uniunea Europeană va avea încă o problemă de rezolvat”. Analiza poate fi citită integral AICI.

Reamintim în acest context amenințările recente ale guvernatorului prorus al regiunii Herson, Ucraina, care avertiza, după distrugerea de către forțele ucrainene a unui pod care făcea legătura între Crimeea și Herson, că rușii vor arunca în aer podul Galați-Giurgiulești care face legătura dintre România și Moldova.

„Un alt atac fără sens al regimului de la Kiev la instrucțiunile primite de la Londra. Nu schimbă cu nimic rezultatele „operațiunii militare speciale”. Demonstrează că este începutul sfârșitului pentru regimul de la Kiev. Încă un salut din inimă: știm coordonatele podurilor din regiunea Odesa și ale podului Giurgiulești, care au aparținut cândva Ucrainei, dar au fost predate de regimul Iușcenko. Un răspuns foarte serios va veni foarte curând”, amenința Vladimir Saldo, guvernatorul prorus al regiunii Herson. 

Podul rutier Galați – Giurgiulești, peste Prut, face legătura între România și Moldova. A fost construit în 1949 și are o lungime de 125 metri. Contribuie la fluidizarea circulației între România și Moldova și totodată, crește rolul Republicii Moldova ca legătură între UE și Ucraina. Podul a fost reabilitat anul trecut. Valoarea lucrărilor, de circa 8 milioane RON, a fost asigurată în totalitate de Guvernul României.