"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Agresiunea rusă la scară largă a afectat fiecare cetățean al Ucrainei. Cu toții am pierdut ceva: viața unui prieten drag, a unor rude, casa sau viitorul, precum și visul unei vieți fericite. În plus, războiul a separat sute de mii de familii – copiii și soțiile au trebuit să părăsească granițele Ucrainei, părăsindu-și soții.
Aceasta în condițiile în care Ucraina continuă să mobilizeze bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani pentru a se putea opune invadatorilor ruși. Bărbații de vârstă militară nu pot călători în străinătate. Prin urmare, mii de tineri de 17 ani s-au trezit în fața ”ultimului tren”, urmând să se decidă dacă doar se vor relaxa în străinătate sau dacă vor părăsi țara cu totul. La urma urmei, nu se știe cât va continua războiul.
Teama stârnită de potențiala participare la operațiuni de luptă este complet firească, iar la numai 17 ani este greu să iei o decizie de care, de fapt, îți depinde viața. Să îți lași familia, prietenii și temelia viitorului tău în Ucraina pentru a merge în necunoscut, ca să construiești totul de la zero pe cont propriu? Sau să rămâi în Ucraina alături de cei dragi, într-un pericol constant, în speranța că țara va trece peste toate cumpenele și va avea un viitor corespunzător așteptărilor tale?
”Am avut ocazia să plec în străinătate pentru rezidență permanentă, dar, în general, n-am avut nicio îndoială dacă să rămân sau să plec. În primul rând, îmi văd viitorul în Ucraina și aș vrea să depun eforturi pentru reconstrucția postbelică a țării. În al doilea rând, nu vreau să-mi părăsesc familia, prietenii și să intru în incertitudine, unde nimeni și nimic nu mă așteaptă”, ne-a explicat Dmytro, unul dintre zecile de mii de tineri ce se apropie cu pași repezi de vârsta mobilizării militare.
În același timp, tânărul ne-a mărturisit că e încă îngrijorat de problema mobilizării. Cu toate acestea, până acum nu au existat cazuri în care tinerii de 18 ani să primească ordine de încorporare. Practic, ordinul vine începând cu vârsta de 20-21 ani și îi vizează, în principal, pe cei care nu urmează o facultate.
Marinarul
Cu toate acestea, împlinirea majoratului nu atrage după sine, în toate cazurile, interdicția ieșirii din țară. Bunăoară, profesia de marinar îți lasă deschisă această oportunitate.
Leonid are 17 ani și e de loc din Odesa. După ce a terminat liceul, a fost acceptat la Facultatea Maritimă. Spune că încă din copilărie a fost fascinat de mare.
”Am ales meseria de marinar pentru că o consider una cumva romantică și pentru că îmi dă posibilitatea să călătoresc mult, ceea ce îmi place. Nu trebuie să-mi fac griji încă de acum cu încorporarea, pentru că sunt student, voi completa toate actele și nu mă vor putea duce în armată. În vara viitoare voi avea o practică maritimă de șase luni în străinătate sau în zona de coastă a Ucrainei”, a precizat Leonid.
În prezent, tânărul spune că n-ar vrea să mai locuiască în Ucraina, însă, pe viitor, intenționează să revină în Odesa, orașul său natal.
”În acest moment nu aș locui în Ucraina, pentru că acum sunt puține perspective și multe riscuri. De exemplu, în Odesa, o dronă kamikaze a explodat în apropierea Universității, spărgând ferestrele clădirilor din împrejurimi. Este bine că studenții au studiat de la distanță și nimeni nu a fost rănit”, a relatat Leonid. În realitate, o călătorie în străinătate nu depinde niciodată numai de dorința și convingerile tale, pentru că războiul rusesc la scară largă ne-a afectat pe toți și din punct de vedere financiar, dincolo de traumele psihologice.
Nopți în subsol sau cer liniștit cu avioane civile?
Desigur, există și un procent ridicat al tinerilor care au rămas în străinătate. Așa s-a întâmplat cu Kyrylo, care a împlinit 18 ani în luna martie a acestui an. La începutul invaziei rusești, el și familia sa se aflau în vestul Ucrainei. A urmat o perioadă petrecută la Kiev, când, din cauza atacurilor cu rachete grele, Kyrylo și ai săi au fost nevoiți să coboare în subsolul clădirii la fiecare sirenă, ceea ce le-a afectat considerabil moralul. Când Kyrylo și mama sa au plecat în vacanță peste granițe și-au dat seama că acolo era prea liniște. Așa că s-au stabilit în Germania.
”Când am plecat prima dată în străinătate, m-am simțit ușurat știind că pe cer nu erau altceva decât avioane civile. E liniște, aici suntem în siguranță. Încă nu m-am hotărât în legătură cu viitoarea mea profesie, dar începând cu septembrie voi studia limba germană. Fac și muzică, și sport. În mod ideal, sper să-mi pot monetiza aceste hobby-uri”, a spus Kyrylo.
În prima lună, familia a locuit într-o tabără, ulterior au fost mutați într-un oraș. Tânărul explică faptul că era pregătit pentru orice fel de condiții, așa că nu i-a fost greu să se obișnuiască. Kyrylo a remarcat că nu e deloc neobișnuit ca germanii să nu înțeleagă cele ce se întâmplă în Ucraina. Nu s-a confruntat cu probleme sociale, și-a găsit repede prieteni. Totuși îi este dor de prietenii lăsați în Ucraina, pe care și-ar dori să-i revadă pentru a sărbători absolvirea școlii.
”În general, tratez totul cu o atitudine pozitivă. Mă simt foarte bine aici, m-am simțit bine și în Ucraina, însă mă îndoiesc că voi reveni. E adevărat, mi-ar plăcea să revin așa pentru câteva zile și să-i revăd pe toți. Deși mi-am dorit să plec în străinătate încă din copilărie, mi-a fost extrem de greu când am părăsit Ucraina, fiindcă în Ucraina s-au pus bazele vieții mele”, a rezumat Kyrylo.
Educația în Europa și viața în Ucraina
În vârstă de 17 ani, Mykyta ne-a relatat despre confuzia pe care a resimțit-o în momentul izbucnirii războiului rusesc la scară largă, care a început în momentul când a terminat liceul și trebuia să aleagă o facultate. Cei mai mulți dintre prietenii lui au plecat în străinătate. La rându-i, Mykyta era bântuit de o singură întrebare: să studieze în Ucraina, sau să lase totul și să plece în străinătate, la fel ca majoritatea prietenilor săi?
În august 2022, Mykyta a plecat pentru prima oară în străinătate. ”Atunci am simțit cum e să trăiești liber, fără să-mi fac griji de fiecare dată când aud o sirenă”, a precizat tânărul. Cu toate acestea, în aceeași vară, Mykyta a decis ca în primul an să studieze în Ucraina o specialitate legată de programare. Va împlini 18 ani în octombrie, anul acesta, și are de gând să plece din țară.
”Intenționez să-mi continui studiile, cel mai probabil în Polonia. Chiar și dacă nu ar fi război, tot aș vrea să studiez în străinătate, pentru că acolo sunt mai multe oportunități de dezvoltare. Vreau să absolvesc o facultate europeană. Dacă războiul se va termina, intenționez să mă întorc în Ucraina și să lucrez de aici pentru o companie europeană. Acum este foarte dificil să îmi planific la modul precis viitorul, întrucât războiul poate distruge ușor și rapid toate planurile”, a explicat Mykyta.
”Vreau să dezvolt frontul nostru cultural!”
La o primă vedere, se pare că mai toți adolescenții ucraineni și-ar dori să-și construiască o viață în străinătate, fiindcă acolo sunt mai multe oportunități decât în Ucraina. De la începutul invaziei rusești, dorința aceasta s-a pronunțat, inevitabil, întrucât tinerii își doresc un cer pașnic deasupra capului. Cu toate acestea, mulți aleg să rămână în Ucraina.
”De la începutul războiului și până în prezent, am vizitat două țări europene. M-am întors mereu în Ucraina fiindcă aici mă simt liber ca creator”, a spus SXXY, în vârstă de 17 ani.
Tânărul cu pseudonimul SXXY a absolvit liceul în cursul acestui an și va ajunge la majorat peste o jumătate de an. În pofida vârstei, el a decis deja ce va face: dansează de ani de zile, așa că va urma o serie de cursuri coregrafice. SXXY e angajat deja în domeniul designului de modă și are multe planuri în domeniu.
”Vreau să activez pe frontul cultural ucrainean și vreau să-l dezvolt, fiindcă este mare nevoie de asta. Îmi doresc ca proiectele și creativitatea noastră să depășească granițele Ucrainei”, a precizat tânărul.
