EXCLUSIV: Ministrul Mediului și Ambasadoarea SUA în România pun batiste parfumate peste țambalul poluării produse de americanii de la Stericycle


EXCLUSIV: Ministrul Mediului și Ambasadoarea SUA în România pun batiste parfumate peste țambalul poluării produse de americanii de la Stericycle

Deși în fața crizei climatice și a pericolului tot mai mare de poluare, liderii noștri politici și diplomații străini ar trebui să fie campioni ai schimbării și apărători ai mediului înconjurător Ministrul liberal al Mediului, Mircea Fechet, și Ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în România, Kathleen Kavalec, preferă să fie complicii tăcuți ai unui dezastru ecologic care se desfășoară de un deceniu sub ochii noștri.

Pe data de 21 septembrie, într-o postare de pe contul său de Facebook, Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a lăudat o presupusă discuție profundă cu Ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, despre politicile de combatere a schimbărilor climatice, protejarea biodiversității și gestionarea deșeurilor. 

Cuvintele sale sunt, din păcate, mai mult o mascaradă politică decât o acțiune reală. Cu doar o lună înainte, sesizare privind fapte de o gravitate deosebită fusese înaintată Ministerului Mediului, sesizarea referindu-se la activitățile firmei americane Stericycle, specializată în colectarea și incinerarea deșeurilor medicale periculoase, operator care de ani de zile este reclamat pentru faptul că nu face altceva decât să arunce la gropile de gunoi din România deșeurile periculoase colectate din unitățile spitalicești. 

”Na-ți-o ție, dă-mi-o mie” cu dosarul care frige…

Despre americanii de la Stericycle s-au scris hectare de pagini în presa națională, fără a se ajunge la sancționarea decisivă a poluatorului sau a i se ameliora în vreun fel practicile nocive. Stericycle România a fost anchetată în dulcele stil românesc, un pas înainte și doi înapoi, într-un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, infectarea apei și nerespectarea regimului deșeurilor medicale periculoase, dosarul fiind târât prin sertarele instituțiilor timp de 8 ani și, în cele din urmă, fiind clasat, ca o nouă insultă la adresa sistemului nostru de justiție și o nouă bătaie de joc la adresa cetățenilor care merită să trăiască într-un mediu curat și sănătos.

Neașteptata disponibilitate la efort a procurorilor DIICOT, din 2015, anul în care se sesizau, după articolele de presă, asupra unor potențiale infracțiuni săvârșite de reprezentanții SC Stericycle România, s-a diluat în mod ciudat pe parcursul anchetei, în 2020 dosarul naufragiind în curtea Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov, după un du-te – vino itinerant, care a mai inclus, ca escale, sertarele Parchetului General și cele ale Parchetului de pe lângă Tribunalul București. 

În data de 21 ianuarie 2015, lucrătorii de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Bucureşti – Serviciul de Combatere a Finanțării Terorismului şi Spălării Banilor au întocmit Dosarul Penal cu nr. 163/D/P/2015, sesizându-se din oficiu cu privire la faptul că, la nivelul județelor Ilfov şi Suceava îşi desfăşoară activitatea un grup infracțional organizat specializat în săvârşirea de infracțiuni de evaziune fiscal, spălare de bani, infectare a apei şi nerespectarea regimului deşeurilor medicale periculoase, cauza fiind repartizată procurorului Cătălin Marian Bunduc.

Polițiștii BCCO București au arătat în conținutul sesizării faptul că gruparea infracțională organizată este coordonată de către numitul John Frederick Clesen, administratorul societății SC Stericyle România SRL, firma având ca obiect de activitatea colectarea, sterilizarea și incinerarea deșeurilor medicale periculoase pe teritoriul României.

În urma investigațiilor efectuata în zona gropii de gunoi Chiajna, anchetatorii au stabilit faptul că transporturile de medicamente expirate colectate de către SC Stericyle România SRL au fost abandonate pe platforma deținută de SC Iridex Import Export SRL și în complicitate cu reprezentanții acestei societăți, desi deșeurile periculoase colectate ar fi trebuit depozitate și distruse în incineratoare speciale și în sterilizatoare omologate. 

Ca să ajungă la aceste concluzii, anchetatorilor le-a luat mai bine de patru luni, cunoscut fiind faptul că, în justiția autohtonă, dificultatea cercetărilor crește proporțional cu renumele celui cercetat.

Pase între procurorii DIICOT și cei ai Parchetului General cu dosarul Stericycle

În Iunie 2015, DIICOT își declină competența, trimițând dosarul către Parchetul de pe lângă Tribunalul București în vederea continuării cercetării penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscal, spălare a banilor, infectare a apei și nerespectarea regimului deșeurilor medicale periculoase având în vedere faptul că, deși în cauză existau indicii privind săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, în urma analizării materialului probator nu a rezultat la acel moment existența unei pagube materiale mai mare decât echivalentul în lei a sumei de 500.000 euro care să atragă competența materială a DIICOT.

Parchetul de pe lângă Tribunalul București primește, printr-un stop pe piept elegant pasa colegilor de la DIICOT, și trece la treabă, dispunând începerea urmăririi penale în cauză cu privire la infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, spălare a banilor, infectare a apei și nerespectarea regimului deșeurilor medicale periculoase.

Cum, însă, din cercetările efectuate, Parchetului Tribunalului București în cauză le-au rezultat ”probe și indicii temeinice” privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute. de art. 367 Cod Penal (constituire a unui grup infracțional organizat) și art. 9 alin. 1, lit. a și b din Legea 241/2005 (evaziune fiscală) cu producerea unui prejudiciu la bugetul de stat estimat la suma de peste 500.000 euro, anchetatorii nu au continuat frontal acțiunea către porțile Stericycle ci au combinat artistic, cu câlcăiul, retrimițând dosarul prin declinare către DIICOT, prin ordonanța nr. 2316/P/2015 din data de 17.12.2015, pe motiv de necompetență în materie.

Cu alte cuvinte, vreme de aproape un an, anchetatorii nu au făcut decât să se încălzească pe tușă, studiind prin metode doar de ei știute cauza și trimițând-o, de la o instituție la alta, ca într-un veritabil joc de glezne pentru trecerea timpului.

Parchetul General indică o fraudă uriașă și cere DIICOTului să soluționeze dosarul!

Primind clătita fierbinte de la Parchetul General, DIICOT a încercat rapid să scape din nou de problemă, printr-o deloc eficientă tentativă de dribling a cauzei. Procurorii au aruncat pisica în curtea Parchetului General, sesizând un confortabil conflict de competență, menit a mai tărăgăna o vreme ancheta. Din nefericire pentru băieții care numai să-I investigheze pe cei de Stericycle pentru infracţiuni de criminalitate organizată şi terrorism nu avea chef, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit competența de soluționare a cauzei tot în favoarea DIICOT – Serviciul Teritorial București, în vederea continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor mai sus enunțate. În cuprinsul ordonanței s-a motivat faptul că, din informațiile comunicate de către ANAF, a rezultat că SC Stericyle România SRL figura în evidențele acestei instituții pentru perioada 2013 – 2015, cu deconturi privind TVA pentru perioada ianuarie – decembrie 2013, ianuarie – decembrie 2014 și ianuarie 2015. De asemenea, au fost depuse declarațiile 394 privind livrările și achizițiile efectuate pe teritoriul național aferente anilor 2013 și 2014 și ianuarie 2015 și s-a transmis Raportul de inspecție fiscală cu nr. 1618/09.11.2015, Decizia de rambursare TVA din data de 20.01.2006 și Nota privind rambursarea și compensarea sumelor reprezentând TVA din data de 24.11.2005.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție informa DIICOT că este pe deplin și legal competent să cerceteze cauza, având în vedere că, urmare a punerii în executare a dispozițiilor privind obținerea datelor referitoare la situația financiară ale SC Stericyle România SRL și a declarațiilor fiscale aferente perioadei 2013 – 2015, din analiza informațiilor comunicate de unitățile bancare au rezultat următoarele: în anul 2013, în evidențele acestei societăți pentru veniturile declarate se regăsește o diferență de 255.447.805,5 Iei între sumele încasate prin conturile bancare și cele declarate la organele fiscale, iar pentru veniturile declarate în anul 2014 a rezultat o diferență de 104.208.629,39 Iei.

În consecință, aprecia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă la aceste diferențe de venituri realizate de către Stericycle s-ar aplica numai cotele de impozit pe profit aferente ar rezulta o denaturare a acestuia și un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, pagubă creată prin săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală.

DIICOT pune osul la treabă, pierde pe drum evaziunea fiscală și aruncă din nou dosarul în curtea Parchetului de pe lângă Tribunalul București!

Din nou cu dosarul în brațe, anchetatorii DIICOT merg pe urmele colegilor de la Parchetul General și certifică, în baza declarațiilor 300 din anii 2013 – 2014 și 2014 – 2015, aspectele sesizate cu privire la veniturile nedeclarate la organelle fiscal de către Stericycle. Arătând că societatea a încasat prin conturile bancare suma totală de 324.631.555,25 Iei, DIICOT opinează că, totuși, aceste venituri nu au putut fi comparate cu veniturile declarate întrucât la dosarul cauzei nu au fost identificate deconturi de TVA (declarații 300) aferente anului 2015 depuse de societatea SC Stericycle SRL la organele fiscale.

Un aspect foarte important pentru cercetările ulterioare, în privința confirmării sau infirmării suspiciunii de spălare a banilor, o reprezintă analiza extraselor de cont în euro, aferente conturilor bancare, conform căreia SC Stericycle România SRL a efectuat plăți în euro în sumă totală de 8.168.314,83, cea mai mare parte din suma fiind plătită către societatea Stericycle Europe SRL Luxemburg.

În cee ace privește suspiciunile de evaziune fiscal, procurorul de caz a solicitat și obținut de la instanța competentă mandate de supraveghere tehnică în vederii obținerii rulajelor bancare ale conturilor obținute de către societățiIe sus menționate. Ulterior, DIICOT a dispus efectuarea unei constatări tehnico – științifice în cauză de către specialiștii antifraudă detașați în cadrul structurii, având ca principal obiectiv analizarea rulajului înregistrat în conturile societății Stericycle România SRL, în perioada 2013 – 2015, pentru a se stabili dacă sumele de bani încasate în conturile societății se reflectă și în declarațiile fiscale declarate la ANAF.

Cum prin raportul de constatare din data de 15.11.2017, specialistul antifraudă desemnat a concluzionat că nu au fost identificate concordanțe semnificative între sumele ce fac obiectul rulajelor bancare aferente perioadei analizate și declarațiile fiscale depuse de către societate, nefiind identificat niciun prejudiciu cauzat bugetului de stat, DIICOT a dispus, în noiembrie 2017 clasarea cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală, considerând că fapta nu există.

Totodată, prin aceeaşi ordonanță nr. 1484/D/P/2016 (163/D/P/2015), s-a mai dispus disjungerea cauzei și declinarea din nou a competenței de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, spălare a banilor, infectare a apei și nerespectarea regimului deșeurilor medicale periculoase.

Lungul drum al justiției: dosarul Stericycle ajunge în doi ani de la București la Ilfov și în alți trei ani se clasează!

După doi ani de la retrimiterea cazului, de către DIICOT, din nou către Parchetul de pe lângă Tribunalul București, dosarul Stericycle a ajuns în cercetarea procurorilor de la Ilfov, sub forma mai multor lucrări comasate. Conform reprezentanților Parchetului, în dosarul în cauză s-a dispus urmărirea penală in rem, cercetările căzând în sarcina IPJ Ilfov – Serviciul de Investigare a Criminalității Informatice, 2020 fiind și ultimul an în care, despre dosarul cu pricina s-a mai putut auzi ceva notabil, până în 2023, când am putut lua act de clasarea întregii povești.

Ce ar trebui să știe domnul Ministru Fechet...

...faptul că, dacă aceste tone de deșeuri medicale periculoase nu sunt eliminate corect și în siguranță în viitorul apropiat, vom asista la un dezastru biologic pe scară largă. Acesta nu este un pericol ipotetic, ci o realitate care amenință să se transforme într-un dezastru ecologic.

Este timpul ca Ministrul Mediului, Mircea Fechet, să își asume responsabilitatea, să acționeze cu fermitate și să protejeze mediul și sănătatea publică. De asemenea, Ambasadoarea SUA, Kathleen Kavalec, trebuie să facă presiuni pentru respectarea angajamentelor serioase privind protecția mediului înconjurător pe care țara sa le promovează în întreaga lume. 

Cuvintele goale și pasivitatea nu sunt acceptabile. Este nevoie de acțiune reală și responsabilitate reală. Viitorul mediului și sănătatea cetățenilor noștri depind de asta.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.