Premierul slovac Robert Fico se opune admiterii Ucrainei în NATO și cere Kievului să cedeze Rusiei din teritoriul său. „Vom exprima veto-ul nostru pentru aderarea Ucrainei la NATO pentru că nu ar fi altceva decât baza unui al treilea război mondial”

Slovacia respinge ferm admiterea Ucrainei în NATO şi este pregătită să se opună prin veto aderării Kievului dacă este necesar, a declarat sâmbătă premierul Robert Fico la postul public de radio RTVS.

Premierul slovac a spus că urmează să se deplaseze miercuri în Ucraina, în oraşul de graniţă Ujhorod, pentru discuţii cu omologul său, Denîs Şmîhal. Şeful guvernului slovac a precizat că nu va avea loc nicio conferinţă de presă comună după întâlnirea cu omologul ucrainean.

Deşi unul dintre motivele întâlnirii este acela de a prezenta un pachet suplimentar de ajutor pentru Ucraina, Robert Fico va clarifica, de asemenea, poziţiile slovace care diferă de dorinţele Ucrainei, a spus premierul. 

„Îi voi spune că vom bloca şi vom exprima veto-ul nostru pentru aderarea Ucrainei la NATO pentru că nu ar fi altceva decât baza unui al treilea război mondial”, a spus Fico, citat de agerpres.ro.

Slovacia, care este membră a NATO din 2004, a fost mult timp unul dintre cei mai fermi susţinători ai Ucrainei în campania sa defensivă împotriva invaziei ruse pe scară largă lansată în februarie 2022. Cu toate acestea, după ce guvernul naţionalist de stânga al premierului Fico a preluat conducerea în octombrie anul trecut, Slovacia a decis să nu mai aprovizioneze Kievul cu arme, deşi Bratislava continuă să trimită sisteme de deminare şi generatoare diesel în cazul atacurilor ruseşti asupra centralelor electrice.

Premierul Robert Fico a declarat sâmbătă că Slovacia este favorabilă aderării Ucrainei la Uniunea Europeană atât timp cât ţara îndeplineşte aceleaşi condiţii ca restul candidaţilor. Recent, Fico a lansat un apel la stabilizarea relațiilor dintre UE și Rusia, adăugând că Moscova „are nevoie și de garanții de securitate".

Premierul slovac, criticat de oponenţii săi ca fiind „pro-rus”, a subliniat încă o dată că ţara sa nu va mai furniza Ucrainei arme din stocurile sale armate, dar va continua să permită vânzarea de arme de către companiile de apărare slovace.

Șeful guvernului de la Bratislava, care se alătură în mod constant liderului ungar putinist de la Budapesta,, Viktor Orban, în repetarea narativului rusesc despre Ucraina, a mai afirmat că Kievul este dominat de Washington și că Ucraina va trebui să cedeze o porțiune din teritoriul său Rusiei, considerând asta un „compromis" necesar pentru a pune capăt conflictului cu Moscova. 

„La ce se așteaptă, ca rușii să plece din Crimeea, Donbas și Luhansk? Este nerealist", a spus el.

Mai mulți experți au subliniat recent că, în ciuda retoricii înflăcărate, este puțin probabil ca Fico să se poziționeze în opoziție directă cu consensul occidental. Ajutorul UE rămâne însă blocat din cauza opoziției vehemente din partea Ungariei.

Într-o altă lovitură recentă la adresa unității occidentale, Bratislava nu s-a alăturat celor aproape 50 de țări care au denunțat raportarea desfășurării de rachete balistice nord-coreene împotriva Ucrainei.

Ministrul slovac de externe Juraj Blanar a declarat că este pregătit să condamne acordurile militare dintre Rusia și Coreea de Nord după ce va primi dovezi relevante, arată publicația ucraineană The Kiev Independent.

Putin are doi aliați importanți în inima Europei: Fico și Orban

Fico despre Orban: „Îl vedem pe Viktor Orbán ca pe unul dintre acei politicieni europeni care nu se tem să apere în mod deschis interesele Ungariei și ale poporului maghiar. (...)  El le pune pe primul loc. Și acesta ar trebui să fie rolul unui politician ales, să aibă grijă de interesele alegătorilor săi și ale țării sale".

Alungat de la putere în 2010, partidul lui Fico, Smer (Direcția - Social Democrația - SMER-SD), a ajuns din nou în prima linie a politicii slovace doi ani mai târziu, după ce o altă coaliție de centru-dreapta s-a destrămat. O poziție dură față de migranți i-a adus realegerea în 2016. 

Dar apoi, atunci când jurnalistul Ján Kuciak, care investiga mită la nivel înalt, și logodnica sa, Martina Kušnírová, au fost uciși de un asasin plătit în 2018, Fico a avut din nou probleme. Proteste uriașe l-au forțat să demisioneze. Smer a pierdut puterea în alegerile din 2020 în fața unor partide care promiteau să eradicheze corupția, iar partidul său s-a divizat.

Cu toate acestea, Fico nu a renunțat, preferând o luptă politică brutală și pândind noi oportunități, care nu au întârziat să apară odată cu pandemia de COVID-19. Răspunsul haotic al guvernului a înfuriat electoratul, astfel că Fico, care avea un scor de nici 10%, a speculat conflictele și diviziunile din tabăra adversă și a reușit, toamna trecută un scor de 23% și un al treilea mandat de premier, deși el însuși fusese vizat de acuzații penale privind abuzul de putere și constituirea unui grup infracțional organizat. 

Una dintre țintele predilecte ale lui Fico, în campania electorală de toamna trecută, a fost președinta liberală a Slovaciei, fosta avocată și activistă pentru drepturile omului Zuzana Čaputová, pe care a numit-o „marionetă a SUA". Čaputová l-a acționat în judecată pe Fico, cu doar o lună înainte de a fi pusă în situația de a-l desemna premier. 

În mai 2022, la un miting al partidului lui Fico, Smer-SD, el și colegii săi au numit-o pe Čaputová „c..a americanilor”, îndemnând publicul să scandeze această expresie, iar un an mai târziu, președinta afirma public că primește amenințări cu moartea, sugerând că s-a ajuns aici din cauza instigărilor opoziției. 

Zuzana Čaputová și rusofilul Robert Fico, fost membru al Partidului Comunist din Cehoslovacia: