"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În cele de mai jos redăm, integral, textul scrisorii transmise de Asociația Profesorilor de Religie „Sf. Paraschiva” din județul Bacău, sub semnătura președintelui Teodora Plăieșu, primită de noi prin bunăvoința părintelui profesor Daniel Popa, prin care se cere Ministerului Educației să se revină asupra deciziei Inspectoratului Școlar al Municipiului București de INTERZICERE, în toate unitățile de învățământ, a activităților și proiectelor desfășurate de Fundația Ion Gavrilă Ogoranu și Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei, sub închipuitul pretext al așa-zisului „extremism de dreapta”.
Această atitudine demnă, deontologică și bine documentată constituie un model pentru toate cadrele didactice, precum și pentru toate asociațiile profesorilor și cele ale elevilor și părinților lor, pe care îi îndemnăm să protesteze față de acest inimaginabil abuz, nemaiîntâlnit din 1990 încoace, care vizează și exclude din mediul școlar, în fond, nu două ONG-uri, fie ele și ale urmașilor luptătorilor anticomuniști, ci însăși memoria luptei anticomuniste, pe care anumite oficine, din rațiuni strict ideologice, o doresc fie amputată și privată de cele mai pregnante figuri ale Rezistenței, fie falsificată, diluată și, în final, dusă în derizoriu.
Apelul nostru se adresează, de fapt, tuturor ONG-urilor, asociații, fundații: reacționați și fiți solidari! Cu noi și, în ultimă instanță, cu Memoria necenzurată și cu Adevărul istoric! Nu vă amăgiți să credeți că, nereacționând public, disimulând indiferența, veți fi protejați de agresiunea morbului marxist al corectitudinii politice. Adevărat vă spunem: în cele din urmă, nu veți scăpa nici unii de terorismul intelectual. Toți veți fi linșați moral și social, odată și odată, de cei care au făcut din intoleranță și agresivitate o concepție de gândire, un mod de viață, o ideologie. Căci promotorii acestei terori nu se opresc până nu lichidează tot ce este sănătos într-o societate. Așa au făcut în Europa de Est, după 1945, așa fac și astăzi pretutindeni acolo unde marxismul își întinde umbra hâdă a morții sufletești.
Scrisoarea Asociației Profesorilor de Religie „Sf. Paraschiva” Bacău:
”Doamnă Ministru,
Subscrisa, Asociația Profesorilor de Religie „Sf. Paraschiva” Bacău, ne exprimăm opoziția față de afirmațiile dvs. privind adresa ME trimisă către IȘMB și unitățile de învățământ din București, pe care o anexăm acestei scrisori. Autorul documentului calcă în picioare valorile poporului român, numind pe cei mai buni dintre românii care s-au opus regimului comunist instaurat în 1945 în mod abuziv în România, chiar cu prețul vieții lor, exponenți ai „ideologiei de extremă dreaptă” și interzice organizării de întâlniri cu reprezentanții ai Asociației „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” și ai Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu”, pe motiv că acestea ar promova o ideologie de… „extremă dreaptă”.
Menționăm că cele două organizații nonguvernamentale au ca scop educarea tinerilor de toate vârstele despre istoria recentă, interzisă de regimul comunist, care nu se studiază în mod formal.
Cităm de pe site-urile acestor organizații: «Asociația „Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei” a luat ființă din dorința de a uni conștiințe și suflete ce năzuiesc spre același ideal: o Românie puternică, demnă si liberă. A-ți iubi țara nu înseamnă autoclasarea pe o treaptă superioară față de alte națiuni și nici nu reprezintă o amenințare de natură extremistă, antidemocrată, sau antieuropeană, idei propagate insistent în epoca postdecembristă. Iubirea de țară este blândă, dar fermă, este creatoare și înălțătoare, iubirea de țară nu te lasă să uiți cine ești, te învață să fii drept, onest, să iți iubești aproapele mai mult decât pe tine însuți. Iubirea de țară este o infuzie de spiritualitate într-o lume dominată de materie. Atât cât ne va fi îngăduit, vom dezgropa istorii uitate, poate, necunoscute. Pentru că avem nevoie de modele. Pentru că avem nevoie de eroi, de identitate, de rădăcini. Pentru a redeveni stăpâni pe pământul şi văzduhul nostru. Pentru a putea rămâne liberi.»
Pe site-ul Fundației „Ion Gavrilă Ogoranu” găsim: « Scopul declarat al ONG-ului este „cinstirea şi păstrarea vie a memoriei luptătorilor pentru libertatea si demnitatea naţiunii române în decursul deceniilor de represiune prin care a trecut România în ultimul secol”, iar dintre obiectivele stipulate în statut enumerăm: editarea de cărţi şi materiale audio-video privind lupta de rezistenţă naţională, edificarea unor monumente destinate memoriei luptătorilor, sesiuni de cercetare ştiinţifică şi istorică şi alte manifestari dedicate acestei teme, organizarea unor servicii de asistenţă socială şi medicală pentru foştii luptători şi familiile acestora aflaţi în nevoie s.a..».
Nimic din cele declarate NU poate fi considerat de extremă dreaptă, dar poate fi o dovadă concretă a impunerii ideologiei comuniste, pe care o consideram abolită din Școala românească. Proiecte pur memorialistice desfășurate de cele două organizații în parteneriat cu diferite unități de învățământ au avut ca temă rezistența anticomunistă și detenția comunistă.
Pentru noi, creștinii ortodocși, aceste activități au fost cadrul propice pentru prezentarea tinerilor a unor modele de viețuire creștină, personalități aparținând Bisericii Ortodoxe Române: părintele Iustin Pîrvu, IPS Bartolomeu Anania, mare om de cultură, poetul Vasile Voiculescu, academicienii Alexandru Mironescu și George Manu și mulți alții. Interzicerea unor astfel de activități, prin care tinerii și-ar putea găsi modele de urmat, într-o societate cuprinsă tot mai mult de pericul drogurilor, a violenței și intoleranței ar putea rezolva o problemă morală de foarte mare importanță.
Identificarea unor personalități importante din istoria poporului român ca fiind de „extremă dreaptă” este rodul bipolarizării ideologice, adică automat cei ce văd „extremă dreaptă” acolo unde nu este, sunt ei înșiși la polul opus; ca în anii interbelici. Dar mai bine studiem istoria decât să o repetăm.
Pe de altă parte, pentru aceste activități din cadrul Săptămânii Altfel, Metodologia ne cere obținerea acordului părinților pentru organizarea, respectiv participarea elevilor la aceste activități. În condițiile în care părinții înțeleg rolul acestor personalități în formarea caracterului adolescenților, această interzicție devine un abuz. Potrivit art. 29 alin. 6 din Constituția României, părinții sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educația copiilor minori a căror răspundere le revine. Și este absolut firesc să fie astfel pentru că, potrivit articolului 487 din Codul Civil, părinții sunt cei care „au îndatorirea de a se îngriji de dezvoltarea psihică, intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a copiilor potrivit propriilor lor convingeri, dar și potrivit însușirilor și nevoilor copiilor”. Indiferent de mediul din care provin sau de gradul de educație și cultură, părinții sunt păstrătorii și transmițătorii unui set de valori, propriu familiei și națiunii în care se naște copilul. Dispozițiile legale amintite garantează în esență că nimeni altcineva decât părinții nu pot îndeplini nevoile copilului lor, iar această aducere la îndeplinire nu poate fi făcută altfel decât în lumina valorilor familiei și tocmai având în vedere faptul că părinții sunt aceia care răspund de copiii lor.
Pe cale de consecință, vă rugăm, doamnă ministru, să dispuneți anularea adresei ME nr. 1212/22.01.2024, care interzice astfel de activități de recuperare a memoriei istorică privind rezistența anticomunistă și detenția comunistă. Imixtiunea gravă în educația copiilor, pentru aspectele profund ideologice și vătămătoare ne determină să afirmăm cu tărie că nu suntem de acord cu nici o formă de discriminare, aceasta însemnând că nu putem fi de acord cu etichetarea dușmănoasă a organizațiilor care ne ajută în demersul educativ ca fiind extremiști și nici cu interzicerea activităților de recuperare a memoriei din perioada 1930-1990.
Credem că sinergia eforturilor cadrelor didactice și ale părinților este aceea care a dat întotdeauna și va putea da în continuare măsura succesului școlii românești și mai credem, de asemenea, că în România, scopul școlii este obținerea de rezultate cât mai bune de către elevi și nu reeducarea lor în sensul impus de grupuri interesate în deconstrucția morală a poporului român”.
Președinta Asociației Profesorilor de Religie „Sf. Paraschiva” Bacău, Plăeşu Teodora
