Ana Birchall atrage atenția că Bogdan Aurescu își arogă pe nedrept victoria la CIJ prin care România a obținut 9.700 de kilometri pătrați din platoul continental al Mării Negre: "A avut un rol mai mult administrativ. Uită strategic să menționeze cine a câștigat în realitate acest proces. Mereu m-a amuzat obrăznicia acestuia"

Fosta ministră a Justiției, Ana Birchall, îl ia la țintă pe fostul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, spunând despre acesta că-și arogă pe nemerit, respectiv "pe persoană fizică", victoria care, în anul 2009, a adus României 9.700 de kilometri pătrați de platou continental și zonă economică exclusivă în apropierea Insulei Șerpilor. Zona respectivă fusese disputată cu Ucraina la Curtea Internațională de Justiție a ONU. 

La 15 ani de la momentul obținerii victoriei în cauză, Aurescu a publicat un mesaj succint pe Twitter în care a ținut să menționeze doar că el a fost cel ce coordonase echipa care a reprezentat țara noastră la Curtea Internațională de Justiție. 

În acest context, Ana Birchall a trecut în revistă numele persoanelor care s-au aflat în prim planul reprezentării României în acest dosar, printre care nu figurează nicidecum Bogdan Aurescu. 

Redăm declarația Anei Birchall în integralitate: 

"Mereu m-a amuzat obrăznicia lui Bogdan Aurescu când se tot laudă (cum face și în aceste zile) cum a câștigat el pentru România la Haga Insula Șerpilor, uitând strategic să menționeze cine a câștigat în realitate acest proces important pentru România, adevăratele creiere juridice din acest dosar, ajutați de experți și reprezentanți ai Ministerului de Interne, Ministerul Apărării Naţionale, ai Agenției de Resurse Minerale (fiind un efort interinstituțional de echipă), diplomați MAE sau avocați romani și străini printre care și foștii mei colegi de la firma de avocatură White&Case cu care Cristian Diaconescu, de exemplu, a colaborat pregătind rundele de negocieri cu ucrainenii.  

Sigur, Agentul Guvernamental MAE a avut rolul lui, dar nu un rol atât de critic cum pompos și-l tot arogă cu tupeu, pe persoană fizică, Aurescu și cum pot crede cei care nu cunosc fișa postului Agentului Guvernamental. Evident fiecare expertiză a fost importantă, dar adevărul juridic este că Aurescu, în calitate de Agent Guvernamental, a avut un rol mai mult administrativ în acest dosar și știu acest lucru pentru că în 2017 Agentul Guvernamental din MAE era în subordinea mea în calitate de ministru delegat pentru afaceri europene.  

Să se tot exagereze, de peste 15 ani, că Aurescu a fost moțul în acest dosar mi se pare cel puțin obrăznicie și lipsă de respect, curtoazie și diplomație față de toți cei care, în realitate, au fost mințile juridice și au câștigat acest dosar. În realitate, dacă ne uitam și la evoluțiile ulterioare, acest dosar a fost folosit, cu tupeu, ca «trambulină politică pentru Aurescu», care a stat și pe lângă Adrian Năstase (fiind asociat și susținut de PSD, deși ulterior nu a mai recunoscut și se dădea marele «independent politic»), Băsescu sau Iohannis.  

Ar fi interesant de realizat adevăratul bilanț al lui Bogdan Aurescu ca diplomat (nu cel cosmetizat cu exerciții de PR personal), câte oportunități a pierdut România, ce dezastru a fost și este în MAE, inclusiv din punctul de vedere al resursei umane, în multiplele lui mandate cu responsabilități în diplomație, să răspundă de ce niciodată nu a fost la un post diplomatic de anvergură, dacă tot și-a găsit acum un loc de judecător internațional, promovat și aici de România, nu câștigat pe persoană fizică!

În realitate, inclusiv conform informațiilor publice, «vioara întâi a echipei României» în procesul de la Haga a fost James Richard Crawford, plătit cu 153.102 euro și 75.956 lire sterline (contractul cu MAE a fost încheiat pe 18 august 2004). Originar din Australia, profesorul James Richard Crawford este considerat o legendă a dreptului internațional. A predat Drept Internațional la Universitatea Cambridge și a fost membru al Comisiei de drept internațional a ONU. După ce a părăsit Cambridge, James Richard Crawford a devenit chiar judecător la Curtea Internațională de Justiție. Profesorul Crawford a consiliat mai multe guverne pe probleme diverse, inclusiv pe legea disputelor maritime în ceea ce privește delimitările și pescuitul.

2) Alain Pellet este alt monstru sacru al dreptului internațional maritim din echipa României, pentru un preț de 157.970 euro. Profesor de drept internațional în cadrul Universității Paris Ouest Nanterre – La Défense, director al Centrului de Drept International de la Nanterre, care funcționează în cadrul acesteia, precum și director al programului de studii post-universitare în drept internațional și dreptul european al relațiilor economice internaționale.

3) De asemenea, profesorul Pellet este președintele Societății franceze pentru drept internațional și fost președinte al Comisiei de drept internațional a Națiunilor Unite. Din 1990, este membru al Comisiei ONU de Drept Internațional, al cărei președinte a fost în perioada 1997-1998. Pellet este unul dintre cei mai activi practicieni în domeniul dreptului internațional, fiind implicat, în calitate de arbitru, consilier și avocat în mai multe proceduri arbitrale, precum și consilier în majoritatea disputelor supuse în ultimii ani soluționării Curții Internaționale de Justiție.

4) Alan Vaughan Lowe s-a alăturat mai târziu echipei României, pe 9 februarie 2007 și a fost plătit cu 60.370 euro. Lowe este profesor emerit de drept internațional public și membru emerit al Colegiului All Souls din cadrul Universității Oxford. A fost arbitru în multe arbitraje de investiții sub auspiciile Curții Permanente de Arbitraj și a altor organisme. Vaughan Lowe a fost judecător ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului și judecător nominalizat de Regatul Unit la Tribunalul European pentru Energie Nucleară.

5) Daniel Müller a intrat în proces pe 31 iulie 2006 și a primit 25000 euro. Müller este doctor în drept, specializat în soluționarea diferendelor internaționale și l-a asistat pe profesorul Alain Pellet în mai multe procese. Daniel Müller a reprezentat state în calitate de consilier și avocat în fața curților și tribunalelor internaționale, inclusiv a Curții Internaționale de Justiție, a Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării, a Curții Europene a Drepturilor Omului, a Curții de Justiție a Uniunii Europene.  

P.S. Principala Decizie a Curții Internaționale : «Se Respinge Acordarea Statutului de 'Insulă cu Apă Curgătoare Permanentă' a Insulei / stâncii Șerpilor». Curtea Internațională doar a respins pretențiile Ucrainei ca «Stânca / Insula Șerpilor să fie considerată 'Insula cu apă curgătoare permanentă a Șerpilor' și astfel să se altereze Linia de demarcație maritimă»".