Oroarea Canalului Morții. Seniorul Corneliu Coposu: ”În lagărul Capul Midia, la lucrările grele, s-a constatat un fenomen nemaiîntâlnit în practica medicală: a patra formă de paralizie, necunoscută până atunci. Oamenii se prăbușeau în timpul muncii și paralizau”. Normele și frica de moarte

În importantul volum ”Mărturisiri. Corneliu Coposu în dialog cu Vartan Arachelian”, Seniorul puncta că, în lagărul de exterminare de la Capul Midia (unul dintre cele mai abominabile lagăre ale Canalului Morții), la lucrările mai grele, s-a constatat un fenomen nemaiîntâlnit în practica medicală: a patra formă de paralizie, necunoscută până atunci. 

”Oamenii se prăbușeau în timpul muncii și paralizau”, își amintea Corneliu Coposu, totodată explicând maniera criminală în care s-a ajuns până acolo. 

Pagina de Facebook ”Destine frânte în închisorile comuniste” prezintă fragmentele referitoare la acest fenomen: 

”La Canal, norma zilnică de sapat era dublă, 6 metri cubi, pe când norma din diviziile Ministerului Construcțiilor pentru cariere era de doar 3 metri cubi. Iar canaliștii care trebuiau s-o îndeplinească erau oameni secătuiți de vlagă, subalimentați, epuizați de o detenție prelungită.

Sancțiunea care se aplică imediat era carcera în timpul nopții și tăierea hranei. Înfometați, cei pedepsiți mergeau a doua zi la muncă și, după o noapte nedormită și nealimentați, munceau și mai puțin, iar sancțiunea era aplicată în continuare. După trei-patru zile și nopți nedormite și înfometare, oamenii realizau norma. Era cu totul inexplicabil. Lipsiți de puterea de a presta un efort muscular, lucrau cu nervii sau, probabil, intervenea instinctul de conservare. De frica morții realizau o normă care în mod obișnuit nu putea fi îndeplinită. 

Acest efort avea consecințe imediate. La Capul Midia, la lucrările grele, s-a constatat un fenomen nemaiîntâlnit în practica medicală: a patra formă de paralizie, necunoscută până atunci. Pareza piciorului și a mâinii stângi, strâmbarea gurii, imposibilitatea de a vorbi – toate simptomele clasicei paralizii erau prezente. 

Oamenii se prăbușeau în timpul muncii și paralizau. Toți cei care au fost atinși de această paralizie de supraefort și-au revenit după trei-patru luni de repaus, fără a mai prezenta sechele. Era o maladie necunoscută în medicină”.