Editorialistul Marc Champion de la Bloomberg explică de ce JD Vance „datorează scuze României”, relatând pe înțelesul cititorilor americani epopeea alegerilor prezidențiale din România. „Administrația SUA ar trebui să ajute un aliat loial să-și consolideze instituțiile, nu să se alăture atacului asupra acestora”

Unul dintre cei mai experimentați și mai respectați editorialiști de la Bloomberg, Marc Champions, scrie, într-o analiză publicată luni, că vicepreședintele SUA, JD Vance, datorează scuze României pentru că dacă era, într-adevăr, „preocupat de dovezi (referitoare la motivele care au dus la anularea alegerilor prezidențiale în decembrie 2024, n.red.), ar fi văzut instituțiile de la București sub atac și că acestea au nevoie de sprijinul SUA”.  

Marc Champion, jurnalist specializat pe Europa, Rusia și Orientul Mijlociu, anterior,  șef al biroului din Istanbul pentru Wall Street Journal, se referă la afirmațiile făcute de JD Vance la Conferința de Securitate de la Munchen când acesta a invocat anularea alegerilor din România, în baza unor dovezi destul de șubrede, pentru a ataca, în fapt, felul în care Europa ar fi ales, din punctul de vedere al noii administrații de la Casa Albă, să se raporteze la democrație.  

Redăm mai jos pasaje relevante din editorialul lui Champion:  

„În februarie, când JD Vance a criticat Europa pentru abandonarea democrației, el a menționat România pentru decizia fără precedent de a anula întregul proces electoral după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat de un candidat de extremă dreapta venit de nicăieri. Vicepreședintele SUA datorează scuze acestei țăr.  

Spun acest lucru în ciuda faptului că am fost de acord la momentul respectiv cu două puncte pe care Vance le-a prezentat în discursul său fulgerător la Conferința anuală de securitate de la München din Germania. Acestea erau că documentele declasificate ale serviciilor de informații utilizate pentru a justifica anularea votului din 24 noiembrie din România nu au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă și că democrația românească trebuie să fie slabă dacă poate fi atât de ușor influențată. 

Nu există nicio îndoială că mulți alegători români au dorit să voteze un outsider - orice outsider - pentru a putea protesta împotriva unei clase politice pe care o considerau coruptă. În rândul celor 14 candidați, Călin Georgescu părea că se numără printre cei care se încadrau în această categorie, dar astăzi avem mult mai multe informații cu privire la ceea ce a făcut ca el, mai degrabă alții, să obțină 23% din voturi în ziua alegerilor, pornind de la o cotă de aproximativ 1% în sondajele de opinie cu doar o lună înainte. 

Mircea Toma, membru al Consiliului Național al Audiovizualului din România, este de o sinceritate dezarmantă în ceea ce privește eșecul autorității de reglementare de a detecta ceea ce se întâmpla, darămite de a preveni. Cu computere desktop din 2006, fără experiență în sistemele de distribuție ale rețelelor precum TikTok și cu puține instrumente juridice pe care să le folosească într-un domeniu digital încă nereglementat, el nu a putut decât să remarce creșterea extraordinară a activității în social media, care a propulsat campania unui politician român obscur în trendurile de pe TikTok cu cea mai mare creștere din lume. 

„Suntem în război fără armele de război pentru a lupta”, mi-a spus el, în cadrul unui masterclass anual pentru tinerii jurnalişti români, condus de Raţiu Forum – o organizaţie nonprofit – şi London School of Economics.  

TikTok a eliminat mii de conturi suspecte de la vot, a dublat numărul de moderatori de conținut pe care îi are pentru România la 200 și a înființat o cameră de război electoral pentru reluare. Acesta este un progres real, spune Toma, deși încă e „ca și cum cum ar fi folosită o linguriță împotriva unui tsunami”.  

De fapt, concluziile critice din convulsiile politice ale României ar trebui să fie că TikTok este un paradis fără lege pentru serviciile secrete și interesele speciale care acum pot fi mai importante pentru a decide alegerile decât TV-ul, nu doar acolo, ci oriunde. Va fi nevoie de o reglementare majoră la nivelul Uniunii Europene a platformelor de social media pentru a impune transparența și regulile de finanțare a campaniilor care se aplică mass-mediei mai tradiționale.  

Deci, ce știm? Jurnalistul de investigație Victor Ilie a identificat implicarea unei infrastructuri de mii de influenceri pe care o construia o companie numită AdNow LLP din jurul anului 2016. Deși este înregistrată în Marea Britanie, AdNow era o unitate a Ad.Ru, o companie fondată de o fostă personalitate a televiziunii de stat ruse care a continuat să deruleze campaniile publicitare pentru Dmitri Medvedev la alegerile prezidențiale din 2008 și Vladimir Putin în 2012.  

Tehnica a fost să vizeze influencerii dornici să vândă orice conținut viral, de foarte multe ori teorii ale conspirației, atât timp cât ar atrage clicuri și, prin urmare, venituri, mi-a spus Ilie. Acelor influenți li s-a cerut apoi să difuzeze conținut pentru plățile regulate pe care le-a urmărit prin declarațiile fiscale AdNow din Regatul Unit. În timpul pandemiei, aceasta a constat în principal în mesaje anti-vaccin care au vizat vaccinurile Covid-19, iar românii s-au dovedit receptivi.  

Mai târziu, materialele au inclus dezinformare pro-Kremlin despre Ucraina, Europa și NATO. În cele din urmă, în toamna trecută, au fost hashtag-uri și videoclipuri pentru campania electorală a lui Georgescu, inclusiv remake-uri ale celebrului înotat în lac al lui Putin și călărie. Și alți candidați au obținut sute de milioane de clicuri TikTok în timpul campaniei, dar accelerarea bruscă și originile sprijinului lui Georgescu au ieșit în evidență.  

Într-un raport din februarie despre alegerile din România, Serviciul Franței de Vigilență și Protecție împotriva Interferenței Digitale Străine, Viginum, a numit aceasta o „campanie sofisticată de astroturfing”, termenul pentru marketing deghizat prin înșelăciune deliberată ca comentariu public nesolicitat. Citând serviciile românești de informații, se spunea că 25.000 de conturi pro-Georgescu, în mare parte latente, au izbucnit brusc în acțiune pe 11 noiembrie, cu doar două săptămâni înainte de alegeri.  

În ianuarie, procurorii români au cerut ajutor de la omologii din Turcia pentru a urmări peste 20.000 de conturi TikTok cu adrese IP turcești. Acestea au fost create folosind e-mailuri cu nume de domenii rusești cu doar o zi înainte de alegerile din România. Au pompat cantități uriașe de articole pro-Georgescu în ultimele ore ale votului.  

Autoritățile române au spus, iar TikTok a confirmat, că o rețea de canale Discord și Telegram a coordonat această activitate, comunicând ce conținut pro-Georgescu să posteze. Canalele au alimentat și algoritmii TikTok în așa fel încât să accelereze răspândirea conținutului pro-Georgescu, fără ca moderatorii să detecteze comportament artificial.  

Georgescu a fost blocat să concureze în reluarea alegerilor. El este acuzat de șase infracțiuni, inclusiv falsificarea declarațiilor sale de finanțare a campaniei, pe care le-a dat drept zero, acționarea pentru a submina ordinea constituțională și înființarea unei organizații profasciste și antisemite. El le neagă pe toate și spune că este victima unui stat polițienesc.  

Deci, cum rămâne cu candidatul însuși? G4Media.ro, un site de știri, a adunat fragmente din interviurile canalelor TV și YouTube care nu au fost incluse în filmările liniștitoare, aproape hipnotice, cu Georgescu vorbind despre spiritism, sănătate, suveranitatea românească și Dumnezeu, ce au fost selectate pentru TikTok.  

Într-o filmare, candidatul ridică o cutie de suc și spune că băuturile răcoritoare sunt folosite pentru a introduce nanocipuri în consumatori. În alta, el spune unui public că nu ar trebui să mai existe partide politice în România. Într-o a treia, el îi descrie drept eroi naționali atât pe liderul fascist al României în timpul războiului, mareșalul Ion Antonescu (un dictator responsabil pentru moartea a cel puțin 380.000 de evrei), cât și pe Corneliu Zelea Codreanu, care a condus o versiune a Cămășilor brune ale lui Hitler. Au ucis, printre alții, intelectuali și politicieni români de seamă.  

Într-o înregistrare telefonică prezentată în materiale judiciare împotriva lui Ion Motocu, liderul unei organizații neofasciste arestat în decembrie pentru incitare la ură împotriva evreilor, Georgescu îi spune să fie pregătit pentru a participa la „acțiunea” unui plan pe care intenționează să-l execute. Dosarul instanței spune că Motocu l-a sunat pe atașatul militar de la ambasada Rusiei, după ce au vorbit. În martie, România l-a declarat pe diplomat, împreună cu adjunctul său, personae non gratae și a arestat șase români pentru că ar fi complotat cu ei pentru a răsturna ordinea constituțională.  

Serviciile de securitate ale României nu sunt un etalon impecabil pentru adevăr, dar Curtea Constituțională a avut motive să anuleze votul din noiembrie. A fost condamnată că a făcut-o, dar era de condamnat și dacă nu ar fi făcut-o. Dacă, așa cum părea să sugereze Vance la München, judecătorii nu își apărau țara, ci conspirau cu partide consacrate pentru a ține extrema dreaptă de la putere, au făcut o treabă proastă. George Simion, liderul partidului ultranaționalist Alianța pentru Unirea Românilor, este favorit pentru a câștiga primul tur de scrutin. Ar putea foarte bine să câștige președinția în mod cinstit, din motive pe care le voi analiza într-o rubrică viitoare.  

Vance și administrația SUA ar trebui să ajute un aliat loial să-și consolideze instituțiile slabe, nu să se alăture unui atac asupra lor. Fie că Georgescu este sau nu o marionetă păpușată de la Kremlin, el a câștigat printr-o campanie ascunsă de manipulare. Este un candidat care laudă fasciștii, disprețuiește pluralismul politic și promovează o lume fantastică distopică. Acesta nu a fost un martir pe altarul democrației românești, care – să nu vă iluzionați –  chiar are probleme serioase”.