FOTO inedite. 11 septembrie 1952: este executat Partenie Cosma, omul care furnizase cantități semnificative de armament pentru rezistența anticomunistă din Munții Făgăraș. Soția sa a fost torturată cu șocuri electrice și era izbită în cap până când leșina, fiind trezită cu o găleată cu apă rece

Zilele acestea s-au împlinit 73 ani de la execuția lui Partenie Cosma, omul care a furnizat cantități semnificative de armament rezistenței anticomuniste făgărășene. Cu acest prilej dorim să oferim publicității un document foto inedit, descoperit în arhiva lui Ion Gavrilă Ogoranu, aflată în casa acestuia și Anei Gavrilă din Galtiu, jud. Alba. Fotografia, deteriorată de vreme, îl suprinde pe Partenie Cosma la un concurs de schi, la Brașov, pe 25 ianuarie 1937 (foto jos). Să ne amintim de viața și moartea eroică a acestui erou al luptei anticomuniste, reconstituită pe baza documentelor și mărturiilor apropiaților lui, de Lucia Baki. 

Nascut în septembrie 1918 în satul Sona, a absolvit Liceul ”Radu Negru” din Fagaraș. Căsătorit, având trei copii, a participat la războiul din Răsărit ca plutonier major. Întors acasa, a decis să lupte împotriva pericolului sovietizării țării. Din primele momente ale constituirii rezistenței armate anticomuniste din Fagaraș și din munți, Partenie Cosma s-a simțit chemat să intre în acțiune. Era plutonier major și îndeplinea funcția de șef al magaziei de armament și muniție a centrului de instrucție al infanteriei din Făgăraș, având în grijă importante cantități de arme și muniție, captură de război, parte neînregistrate în acte. 

Ajutat de alți luptători, Partenie Cosma le-a scos din unitate și le-a dirijat către punctele din munți ale rezistenței anticomuniste. Cei care l-au cunoscut îl descriu ca pe un om care nu cunoștea frica, gata în orice moment să meargă până la capat. Noaptea, Cosma, ajutat de socrul său, Iacob Juncu, fost comisar de poliție în Făgăraș, de finul său, caporalul Gheorghe Taulea, și soția sa, scotea din cazarmă, cu un car tras de cai, cantități mari de armament, grenade și muniție. Ei duceau armele în Râușor la socrul său și la familia Aron Comsulea. De aici, acestea erau transportate la locul numit „Crepele Toderiții“, un loc între Râușor și Toderița, de unde erau preluate de luptătorii din munți. Partenie Cosma și Juncu, socrul său, aveau legături cu Ion Gavrilă al Ogoranului, șeful luptătorilor din munți și cu ceilalți membri ai rezistenței: Arsu, Mogoș, Mazilu, Chiujdea, Socol, Duminecă, Marcel Cornea - fiul farmacistului din Sinca și cu învățătorul Pridon din Pârău. Partenie Cosma le ducea partizanilor nu doar material de luptă, ci îi ajuta cu hrană, rufe curate, medicamente etc.. Ori de câte ori era solicitat de luptatori, el urca la ascunzătorile din munți ale fugarilor cu motocicleta sa cu ataș. Folosea vâmătoarea ca pretext de a pleca de acasă și de a urca muntele. El își umplea atașul motocicletei cu hrană și arme pe care le ducea luptătorilor. O parte din armamentul procurat de Partenie Cosma și oamenii săi a ajuns, prin Ioniță Greavu din Noul Român, și la alte grupuri, ca de plidă cel al lui Lenuței Faina și al lui Dumitriu.

Activitatea lui Cosma și a oamenilor lui a fost descoperită în 1950. În noaptea de 14 octombrie, după o pândă de durata, securiștii au încercuit gospodaria lui Juncu și au incendiat șura, spărgând zidurile, în căutarea armelor și a eventualilor partizani adăpostiți. În Râușor a fost capturat partizanul Arsu, iar în Toderita, Silviu Socol. Cosma își instruise soția pentru împrejurări deosebite, ca la nevoie să poată să devină o adevărată luptătoare, să tragă cu tot felul de arme ușoare, să arunce grenada, să se adăpostească.

În dimineața de 15 noiembrie 1950, un grup de ofițeri de Securitate a patruns în locuința lui din Strada Câmpului nr.1, efectuând o percheziție, soția sa a fugit spre cazarmă, pentru a-l anunța pe Partenie, dar acesta fusese deja reținut. Perchezițiile au continuat la familii din Râușor. Tot în 15 noiembrie 1950 securiștii au descins la casa familiei Juncu, socrul lui Partenie, fiind arestați Iacob Juncu și soția lui. Juncu a fost condamnat la 6 ani de închisoare, murind la 12 octombrie 1955 în pușcăria din Caransebeș. Procesul lui Cosma a început în iulie 1951 la Brasov, fiind acuzat inclusiv de atacarea și jefuirea depozitului de muniții de la Mândra în complicitate cu Pridon, Arsu, Chiujdea și alții. A fost condamnat la moarte prin împușcare, împreună cu alți 18 luptători, fiind executat, se pare, la Brașov, la vârsta de 35 ani. Mormântul său și al celorlalți 18 nu este cunoscut. 

Sotia sa a fost arestată, anchetată și batută de mai multe ori, ani la rând. A fost torturată cu șocuri electrice și era izbită în cap până leșina, fiind trezită cu câte o găleată de apă rece. Semnele loviturilor primite în cap s-au văzut tot restul vieții. Ani la rând, familia a fost trezită în miezul nopților de Securitate, fiind scoși afară desculți și percheziționați. În 1956 a fost dată afară din serviciu pentru că era soția lui Partenie Cosma. A fost nevoită să divorțeze în 1957, deși soțul fusese executat în 1951. Nemainumindu-se ”Cosma”, a fost reangajată la Economica de unde s-a și pensionat. Copiii nu au avut acces la școli. Fiica mai mică, Elena, a fost dată la Casa de Copii în Făgăraș, iar când a dat examen de admitere la liceu a fost respinsă pe motiv ca era fiica lui Partenie Cosma. 

Familia a primit un certificat de deces abia în 1964.

Veșnica lui pomenire!