EXCLUSIV Europenii, cu Putin în coastă, dar cu privirea către Gaza - Mihai Isac vorbește despre modul în care a fost deturnată atenția publică de pe războiul din Ucraina, inclusiv în România / "În același timp am văzut o scădere dramatică a acțiunilor publice pentru susținerea Ucrainei"

Analistul politic Mihai Isac atrage atenția asupra modului în care Federația Rusă a instrumentat propagandistic războiul din Gaza pentru a deturna atenția de pe atrocitățile pe care hoardele ruse continuă să le comită în Ucraina. 

Astfel, prin prisma unui cumul de factori, opinia publică din Uniunea Europeană a fost deturnată, mai ales în ultima vreme, ajungând să acorde o importanța mai mare războiului din Gaza decât conflictului militar din proximitate, pe care Rusia îl desfășoară contra Ucrainei. Situația devine și mai bizară atunci când este vorba despre state învecinate cu Ucraina, precum România și Republica Moldova, unde, cel puțin în ultimul an, au avut loc, într-o proporție covârșitoare, manifestații dedicate exclusiv subiectului războiului din Gaza. 

Aceste aspecte au fost abordate de expertul Mihai Isac pe parcursul celei mai recente ediții a podcastului "Raport", pe care jurnalistul Nicolae Chicu îl realizează pentru publicația Podul.ro. 

În lumina celor expuse mai sus, Mihai Isac a scos în relief și legăturile istorice dintre Moscova și terorismul islamic. 

Nicolae Chicu: Aș vrea să atingem subiectul discuțiilor intense în Uniunea Europeană despre războiul din Gaza și sloganul "Free Palestine!". Au fost proteste, blocări de străzi în contextul în care în Europa se desfășoară războiul din Ucraina. Nu am mai avut în ultimele decenii un astfel de război sângeros în Europa. Astfel, avem acest contrast, cu un război în Ucraina care afectează direct Europa și de care depinde soarta Europei, da nu se fac proteste anti-Putin în Uniunea Europeană, nu se fac blocări de străzi cu steaguri ucrainene. Poate au fost câteva manifestații la început, dar ulterior, dacă pot spune așa, s-a pus un fel de monopol la nivel european cu acest război din Gaza. Și aș vrea să abordăm acest subiect. Îl citez pe expertul de la București, Sorin Ioniță, din cadrul think tankului Expert Forum, care spunea pe 4 octombrie: "Adevărul e că generația Z / VIPs / celebritățile din Occident sunt mult mai preocupați de Palestina decât de agresiunea Rusiei contra Ucrainei și Europei de Est. Asta deși Orientul Apropiat e un subiect foarte complicat pe care, la cum merg lucrurile, au zero șanse să-l înțeleagă, mai ales ca modă de activități sociale extracuriculare pentru elevii de liceu. Azi sunt greve și blocaje de transport pe aici, în toată Italia și mai ales Roma, cu mesaje pro-Palestina". Fără a minimaliza moartea și ororile de acolo, aș vrea să întreb cum de s-a ajuns ca celebritățile din Occident să fie mult mai prezente în legătură cu acest război din Gaza, trecând cu vederea atrocitățile din coasta lor, din Ucraina? Ce s-a întâmplat?

Mihai Isac: Este o întrebare foarte bună. Da, e un fenomen pe care l-am observat și nu vorbim numai despre sloganul "Free Palestine!". Vreau să atrag atenția asupra altui slogan extrem de atrăgător, dar care ascunde un antisemitism macabru: "From the river to the sea, Palestine will be free!".

Nicolae Chicu: Adică să dispară Israelul.

Mihai Isac: Exact. Așadar, în momentul în care acest slogan nu ia în considerare dreptul la existență al statului Israel, este clar că avem o problemă.

Nicolae Chicu: Un val de antisemitism mascat.

Mihai Isac: Da, și acest val de antisemitism a fost stimulat de imensa mașină de propagandă a Federației Ruse. Am văzut inclusiv folosirea unor cetățeni ai Republicii Moldova în comiterea de acte antisemite în Franța. Au fost niște anchete în presă. Și din nefericire vedem acest antisemitism latent în foarte multe părți din Europa. Avem prezența masivă a unor comunități originare din statele musulmane în diferite state europene, comunități care practic de-a lungul timpului au format enclave etnice în interiorul societăților unde locuiesc și în acest caz putem să vorbim despre Franța, putem să vorbim despre Germania, putem să vorbim despre Olanda. Sunt multe state unde, de pildă, migranții din a treia generație nu vorbesc bine limba țării gazdă.

Nicolae Chicu: Da, dar la aceste proteste nu au fost doar ei, ci și europeni get-beget, în frunte cu foarte multe vedete europene născute în Europa.

Mihai Isac: Da, mașina de propaganda Federației Ruse este foarte eficientă. Din nefericire, am observat cum e mai ușor să îmbrățișezi o cauză pe care poate nu o înțelegi, dar care este la modă. 

Pe acest hype am văzut inclusiv în centrul Chișinăului marșuri în favoarea politicii promovate de Hamas. Însă, nu am mai văzut de multă vreme în Chișinău marșuri pentru drepturile românilor din regiunea aflată sub ocupație militară ilegală rusă în estul Republicii Moldova, în așa-zisa Transnistria. 

Desigur, ceea ce ne deosebește pe noi în Uniunea Europeană și în Republica Moldova față de de Federația Rusă este că avem dreptul să demonstrăm, să protestăm. Pe de altă parte, din nefericire, foarte multe vedete, foarte mulți influenceri, foarte multe persoane care au o influență în domeniul lor au căzut pradă acestei mașini de propagandă anti-israeliene, iar pe fondul unui antisemitism latent din multe state, cu aportul mașinii de propagandă a Federației Ruse, avem ceea ce se întâmplă.

Nicolae Chicu: Deci a fost o chestie nu doar naturală, ci umflată de propaganda Federației Ruse, întrucât odată cu izbucnirea acestui război, în octombrie 2023, i-am văzut pe rușii care fac propagandă la Moscova foarte fericiți, "pentru că lumea nu se va mai uita la atrocitățile pe care le facem noi în Ucraina". Ei au susținut Hamas.

Mihai Isac: Ei susțin orice organizație teroristă din Orientul Mijlociu.

Nicolae Chicu: Trebuie să discutăm despre asta, respectiv despre modul în care Federația Rusă a utilizat acest război împotriva Israelului din perspectiva luării ochilor de pe Ucraina și plasarea privirilor spre Gaza.

Mihai Isac: Absolut! (...) Vreau să mergem puțin în istorie. Relația dintre Moscova și terorismul islamic nu este nouă. Și nu ne referim la relațiile Imperiului Țarist cu diferite regimuri radical musulmane din perioada respectivă, ci mă refer la Uniunea Sovietică, care a răspuns la înființarea statului Israel și la apartenența acestuia la democrațiile occidentale prin stimularea apariției unor organizații teroriste. O lungă perioadă, toate cadrele din conducerea acestor organizații teroriste urmau studii la Moscova, la academii militare, la academiile serviciilor de informații. Acesta nu era un fenomen care avea loc doar pe axa dintre Moscova și lumea arabă, ci și alte state comuniste au sprijinit terorismul arab, inclusiv serviciile de informații din Ungaria, din Polonia, celebra Stasi din RDG, Securitatea din România, respectiv alte instituții de spionaj din statele aflate sub dominația comunistă au fost forțate să sprijine aceste demersuri teroriste și practic toată elita, până în anii 90-2000, din conducerea organizațiilor teroriste era școlită în URSS sau în Federația Rusă. Acum, desigur, există un nou trend de a primi educație de terorist și în altă parte, cum este Afganistan sau cum sunt alte state, iar pe cale de consecință aceste legături rusești poate au fost minimalizate. 

Însă, ai dreptate, Federația Rusă folosește orice conflict – fie că vorbim despre această tragedie din Orientul Mijlociu, fie că vorbim despre conflictul dintre Etiopia și Eritreea, fie că vorbim despre ceea ce se întâmplă în Sahel sau fie că vorbim despre crizele refugiaților din America Latina – pentru a distrage atenția Occidentului de la problemele din Ucraina, pentru a încerca să dinamiteze unitatea Occidentului atunci când vorbim despre sprijinul pentru Ucraina.

Și da, am văzut și în București marșuri de mii de persoane care, fără să își dea seama, susțin existența unor entități teroriste. Sunt persoane care nu înțeleg complexitatea evenimentelor de acolo. În același timp am văzut o scădere dramatică a acțiunilor publice pentru susținerea Ucrainei. Și noi vorbim despre România, o țară care este la graniță cu Ucraina, vorbim despre Republica Moldova, o țară unde avem peste 100 și ceva de mii de refugiați din Ucraina. Atunci ce așteptări să mai avem de la alte state?

Vedeți video: