Cazul "Irealitatea TV". Necesitatea perfecționării mecanismelor juridice de penalizare a oficinelor de dezinformare, evidențiată de Mihai Isac: "În momentul în care lansezi acuzații false, în momentul în care promovezi interese străine majorității populației din România sau Republica Moldova, trebuie să existe consecințe legale"

Subiectul închiderii televiziunii "Realitatea Plus" încă se află pe masa autorităților, nefiind luată o decizie finală. Însă, "Realitatea Plus TV" reprezintă doar o piesă dintr-un imens puzzle al intoxicărilor mediatice la care a fost supus poporul român. În acest context, analistul politic Mihai Isac a vorbit, într-un interviu acordat recent pentru "Vot Tak. Moldova", despre necesitatea perfecționării mecanismelor juridice care să ducă la o penalizare mai rapidă și mai drastică a canalelor media, inclusiv cele de pe rețelele sociale, care dezinformează și deservesc interesele unor puteri ostile României. 

Mihai Isac: Întreaga politică editorială a acestui post are mai mult scopul de a isteriza și de a radicaliza o parte din electoratul din România. (...) Este de foarte mult timp o discuție în presa din România, în societate în general, până unde merge libertatea de exprimare. (...) Dacă ne uităm la emisiunile acestui post, vedem aceleași personaje "pseudosuveraniste" care atacau practic la baionetă integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, respectiv apartenența României la Uniunea Europeană și la NATO.

Ekaterina Tanasiichuk: Având în vedere că închiderea sau sistarea unui post TV nu rezolvă și nu schimbă radical situația în România, ce ar trebui să facă autoritățile, să ia niște măsuri mult mai ferme? 

Mihai Isac: Această întrebare este una foarte bună și ar trebui adresată parlamentarilor din România, autorităților de la Bruxelles, autorităților din alte state occidentale, membrilor Parlamentului European care se confruntă cu același tip de atacuri hibride venite din partea mașinii de propagandă a Federației Ruse. Cu siguranță, experiențele statelor partenere din Uniunea Europeană, experiențele Republicii Moldova, dar și ale altor state, inclusiv Ucraina, în lupta cu dezinformarea ar trebui înțelese, adaptate și implementate inclusiv în România. 

Vorbele folosite ca armă în războiul politic și încercarea de a dinamita pacea socială din România trebuie să aibă o răspundere legală și este nevoie ca această legislație să fie bine gândită pentru a nu permite folosirea ei pentru a încălca dreptul la libera exprimare. Însă, în momentul în care lansezi acuzații false, în momentul în care promovezi interese străine majorității populației din România sau Republica Moldova, trebuie să existe consecințe legale. (...) 

De asemenea, este nevoie ca această legislație să aibă și o componentă care să reglementeze modul în care rețelele sociale sunt folosite, Telegram, TikTok, Facebook și alte canale de comunicare. Din păcate, România mai are pași de făcut, dar este un proces generalizat, un proces european.

Ekaterina Tanasiichuk: Ar fi o idee să mergem după exemplul Republicii Moldova? Vorbesc despre acel Centru pentru Comunicare Strategică, STRATCOM, care nu există în România.

Mihai Isac: În mod oficial, în România nu există un astfel de centru, dar marea majoritate a instituțiilor importante din arhitectura statului român au departamente pe care le-am putea denumi "departamente STRATCOM", fie că vorbim despre servicii de informații, fie că vorbim despre instituții de forță precum Armata sau Ministerul de Interne, fie că vorbim despre alte instituții importante. Toate acestea au diferite structuri care încearcă și depun eforturi pentru a sprijini reziliența informațională a statului român. 

Din păcate, ca și în alte state, orice decizie de a înființa un astfel de centru ar fi aprig contestată de către cei care nu sunt la putere, chiar dacă se folosesc sau nu se folosesc tactici hibride împotriva dușmanilor politici. Orice decizie în acest sens ar fi contestată din punct de vedere politic, dar cu siguranță este o măsură care ar putea să fie analizată. 

Atunci când vorbim despre Republica Moldova de pildă, a fost mult mai ușor de organizat o astfel de structură, cu toate că și aici a durat destul de mult. Și vă spun că furia trezită în rândul clasei politice pro-ruse, care a acuzat formarea unui "minister al adevărului", a arătat cât de mult se sperie de o astfel de instituție propaganda Federației Ruse. 

În România, din cauza neînțelegerilor din coaliție, din cauza intereselor politice adverse și din cauza faptului că o parte dintre actorii politici importanți folosesc la rândul lor dezinformarea ca armă politică, o decizie privind înființarea unei astfel de structuri va fi aprig contestată, dar este o idee care ar trebui să fie luată în considerare. 

Vedeți video de la minutul 5:15: