Mihai Isac: "R.Moldova nu urmărește scandalul de la București ca pe o telenovelă politică, ci ca pe o posibilă fisură într-un sistem de sprijin fără de care propria ei stabilitate devine mai fragilă"

Analistul politic Mihai Isac atrage atenția, într-o analiză realizată pentru publicația Cotidianul România, asupra motivelor multidimensionale în baza cărora criza politică guvernamentală de la București provoacă o îngrijorare sporită în Republica Moldova. 

"România nu este importantă pentru Moldova doar prin sprijin financiar, comerț și electricitate, ci și prin capacitatea de a o ajuta să reziste presiunii hibride rusești", subliniază Mihai Isac. 

"La Chișinău, lucrurile se văd mai puțin teatral și mai strategic. Republica Moldova nu urmărește scandalul de la București ca pe o telenovelă politică, ci ca pe o posibilă fisură într-un sistem de sprijin fără de care propria ei stabilitate devine mai fragilă. În aceeași săptămână în care România riscă o ruptură de coaliție, negocierile dintre Chișinău și Tiraspol au rămas blocate, iar problema Transnistriei continuă să fie prezente peste tot, inclusiv în securitate, în economie, în parcursul european și în raportul de forțe cu Moscova. În Transnistria staționează în continuare aproximativ 1.500 de militari ruși, iar regiunea rămâne ferm ancorată în sfera de influență a Moscovei, Republica Moldova dorind să ajungă în UE până în 2030, în pofida acestui conflict înghețat. Din acest unghi, orice slăbire a centrului de greutate pro-european de la București produce anxietate reală la Chișinău.

Adevărul pe care mulți la București îl rostesc festiv, dar îl înțeleg insuficient din păcate, este faptul că Republica Moldova depinde de România. Nu într-un sens colonial, nu într-un sens umilitor, ci într-un sens foarte concret, structural și perfect verificabil. Guvernul moldovean spune negru pe alb că România este principalul partener comercial și principalul investitor al Republicii Moldova, cu peste 1.600 de companii românești active pe piața moldovenească. Premierul Alexandru Munteanu a vorbit despre schimburi comerciale de peste 3 miliarde de euro, iar datele Biroului Național de Statistică, arată că 29,2% din exporturile moldovenești din primele 11 luni ale lui 2025 au mers spre România.

La sfârșitul lui martie 2026, președintele Nicușor Dan i-a spus oficial premierului moldovean că Republica Moldova poate conta pe sprijinul României pentru integrarea europeană, securitatea energetică și reziliența în fața amenințărilor hibride. Când pui toate acestea cap la cap, înțelegi că Bucureștiul nu este pentru Chișinău doar un simplu partener strategic, ci este partenerul cel mai apropiat, pe fondul unității de limbă, cultură și istorie dintre românii de pe cele două maluri ale Prutului.

Această dependență se vede cel mai dureros în energie, adică exact acolo unde Rusia a lovit ani la rând Republica Moldova. La 31 ianuarie 2026, după o problemă majoră pe linia Isaccea-Vulcănești-MGRES, Republica Moldova a rămas parțial fără curent, iar energia a venit din România.

În martie, Parlamentul de la Chișinău a instituit pentru 60 de zile stare de urgență în energetică după ce atacuri rusești din Ucraina au scos din funcțiune o linie vitală pentru alimentarea țării. Această conexiune asigura până la 70% din electricitatea Republicii Moldova. Ministerul Energiei de la Chișinău a explicat că, într-un episod critic din această iarnă, aproape 70% dintre consumatori au fost deconectați temporar, iar furnizarea a fost restabilită în mai puțin de cinci ore prin coordonare în timp real cu operatorii din România și Ucraina. Un oficial moldovean a rezumat poate cel mai bine relația aceasta, și anume România a fost partenerul care, la propriu, ne-a adus lumină.

De aceea, la Chișinău nu există luxul de a privi România ca pe un vecin oarecare care se mai ceartă din când în când cu sine însuși. Pentru elita pro-europeană moldoveană, România este avocatul cel mai apropiat în capitalele europene, statul care traduce interesele Chișinăului într-o limbă pe care Bruxelles-ul o înțelege imediat și infrastructura prin care R. Moldova intră, încet, în spațiul european real. Guvernul moldovean vorbește explicit despre România ca despre o țară pe care o are alături, cu sprijin, experiență și voce puternică în capitalele europene.

În același registru trebuie citită și decizia de săptămâna trecută a Chișinăului de a crea în Ministerul de Externe un Serviciu dedicat relațiilor cu România. Explicația vicepremierului Mihai Popșoi este clară, și anume faptul că relația cu România a devenit atât de importantă încât nu mai poate fi tratată la pachet cu încă cinci sau șase state. Când un stat își construiește instituțional o relație specială cu alt stat, nu mai vorbim despre cordialitate, ci despre arhitectură strategică. (...)

Mai există și un alt motiv pentru care Bucureștiul nu-și permite luxul dezordinii. România nu este importantă pentru Moldova doar prin sprijin financiar, comerț și electricitate, ci și prin capacitatea de a o ajuta să reziste presiunii hibride rusești. Mass-media de la Chișinău a relatat, citând declarații ale președintelui Nicușor Dan, că serviciile românești și structurile de securitate cibernetică au oferit sprijin decisiv pentru protejarea infrastructurii electorale a Republicii Moldova la parlamentarele din 2025, fără a interveni în rezultatul politic. Faptul că, în același timp, Chișinăul creează un Serviciu de diplomație cibernetică și își extinde aparatul extern invocând un context geopolitic tot mai instabil spune totul despre epoca în care trăim. Republica Moldova nu se teme doar de tancuri. Se teme de boți, șantaj energetic, bani murdari, provocări și izolare. România este unul dintre puținele state care o poate ajuta rapid, concret și inteligibil.

Privită de la Chișinău, criza de la București nu este, așadar, doar o ceartă între PSD, USR și PNL, nici doar o problemă de rotație, deficit și orgolii. Este întrebarea dacă principalul sprijin extern al Republicii Moldova rămâne coerent într-un moment în care estul Europei este încă zguduit de războiul Rusiei, iar statul moldovean continuă să trăiască sub presiunea Transnistriei, a crizelor energetice și a amenințărilor hibride.

Iar privit de la București, cazul ar trebui să fie o lecție de maturitate. Republica Moldova nu e un decor sentimental folosit la discursuri festive și abandonat la primul val de nervi electorali. Este parte din spațiul vital de securitate, infrastructură și influență al României. De aceea, cine lovește în moldoveni pentru că votează, pentru că au pașaport românesc sau pentru că nu stau unde trebuie nu lovește doar niște oameni. Lovește în una dintre puținele povești de succes strategic ale României din ultimii ani. Iar când Bucureștiul se clatină și arde strategic propriile punți peste Prut, singurul care câștigă cu adevărat este Moscova", punctează Mihai Isac într-o analiză pe care o puteți citi în integralitate AICI.