"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Curtea de Apel București a decis în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) în procesul intentat Guvernului României pentru plata unor drepturi salariale restante de ordinul miliardelor de euro, sumele astronomice fiind obținute în cadrul unor acțiuni în instanță mai mult decât discutabile, în sensul că solicitările magistraților au fost judecate de colegii lor, colegi care aveau, la rândul lor, pretenții similare.
Instanța a stabilit că Guvernul României și Ministerul Finanțelor trebuie să emită toate actele administrative necesare și să facă demersurile bugetare pentru alocarea integrală a sumelor aferente acestor drepturi, inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este necesar.
În caz contrar, statul ar urma să plătească sancțiuni importante, instanța stabilind penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, la care se adaugă o amendă zilnică aplicată Guvernului și Ministerului Finanțelor, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, până la executarea integrală a obligațiilor. Decizia nu este însă definitivă.
„Aplică pârâţilor Guvernul României şi Ministerul Finanţelor o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin prezenta”, se arată în decizia instanţei.
Judecătorii au mai stabilit că, după ce decizia va rămâne definitivă, Guvernul va avea la dispoziție 10 zile pentru a o pune în aplicare.
CONTEXT. În luna martie, guvernul de coaliție - din care făcea parte la acel moment și PSD - a stabilit ca anumite plăți restante pentru magistrați să fie amânate până la identificarea unor resurse financiare. Ar fi vorba de peste zece miliarde de lei, reprezentând diferențele de drepturi salariale câștigate definitiv de magistrați din 2018 până prin 2025.
La această sumă se vor adăuga și drepturile câștigate în procesele care încă nu s-au terminat, precum și banii deja plătiți - peste 6 miliarde de lei.
Și fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, a criticat recent gestul magistraților de a-și da unii altora câștig de cauză în procesele care vizau recuperarea unor salarii restante:
„Din 2013 până în 2022, sumele de bani cheltuite de la bugetul public pentru sporurile pe care și le-au dat unii altora au fost de 1,13 miliarde de euro. Da, se ridică în 2024 la 1,4 miliarde. Salariile restante sunt, de fapt, salariile crescute cu sporuri.
Când e o acțiunie în justiție, în civil, dacă vă cer o sumă de bani, ai dreptul s-o ceri pe trei ani în urmă să ți se dea și pe toată viața, în caz de sporuri la salarii. Deci toți au cerut pe 3 ani în urmă și înainte. Și vreau să zic că de fapt sumele sunt foarte mari. E vorba de justiție, de sistemul judiciar care trebuie să aibă o etică și o morală, adică judecătorul care judecă viața oamenilor, situații care le schimbă viața. Nu știu de ce mai mult decât doctorii, care țin viața și moartea în mână câteodată. Deci totul e despre bani.”
Curtea de Apel București este condusă în prezent de Liana Arsenie, o apropiată a Liei Savonea, controversata șefă a ÎCCJ, o apropiată a politicienilor PSD. Felul în care cele două și găștile conexe din cele mai importante parchete au ales să gestioneze justiția penală a fost reflectat într-un documentar Recorder care a cutremurat societatea, provocând discuții și dezbateri până la nivelul Palatului Cotroceni. În ciuda undei de șoc, anomaliile și interesele care unifică subteran, în detrimentul statului de drept și deci a cetățeanului, zona politică și justiția par să nu fi fost perturbate decât pentru o perioadă nesemnificativă de timp.
