"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Pentru tânăra activistă crimeeană Lia Gazi, aflată în exil, a doua jumătate a lunii mai a fiecărui an semnifică atât o tragedie personală, cât și una colectivă: actele de deportare forțată și de genocid, comise de moscoviți împotriva tătarilor crimeeni.
Între 18 și 20 mai 1944, regimul sovietic a deportat peste 190.000 de tătari crimeeni, populația indigenă a Crimeei, către Asia Centrală, în principal în Uzbekistan. Printre victime s-au numărat și membri ai familiei Liei Gazi.
"Străinii locuiesc și astăzi în casele noastre, iar cel mai înfricoșător lucru este că impunitatea din jurul acestor crime permite ca ele să se întâmple iar și iar", a afirmat Lia Gazi pentru Kyiv Independent.
Deportarea tătarilor din Crimeea a fost efectuată la ordinele directe ale dictatorului sovietic Iosif Stalin, care a etichetat întreaga populație tătară din Crimeea drept trădătoare după eliberarea peninsulei de sub ocupația nazistă.
Au trecut decenii de când strămoșii Liei Gazi au fost deportați, iar acum istoria pare să se repete. În Crimeea, ocupată de moscoviți începând cu 2014, tătarii se confruntă cu acte de represiune politică și persecuție, precum și cu ștergerea identității și istoriei lor.
Ministerul de Externe al Ucrainei a comunicat că, potrivit datelor disponibile pe 16 martie 2026, Rusia ținea captive aproape 300 de persoane din Crimeea pe baza unor acuzații inventate și motivate politic, printre care 159 de tătari.
Refat Chubarov, președintele Mejlisului – organul reprezentativ al poporului tătar din Crimeea – a declarat pe 18 mai că actele de represiune și persecuție din Crimeea sunt o continuare directă a politicii genocidare a Rusiei, care vizează distrugerea poporului tătar din Crimeea.
"Perchezițiile în masă, arestările, persecuțiile motivate politic, disparițiile forțate, interzicerea activităților Mejlisului și eforturile deliberate de a distruge cultura și identitatea tătare din Crimeea sunt o continuare directă a politicii imperiale ruse", a subliniat Chubarov.
Lia Gazi a precizat că, din 2014 până în prezent, represiunea împotriva activiștilor și civililor obișnuiți s-a intensificat constant, iar, de la începutul invaziei rusești la scară largă asupra Ucrainei, autoritățile ruse au început, totodată, să vizeze comunitatea tătară din zonele ocupate de Rusia în regiunea Herson.
"Exact așa supraviețuiește acest regim: prin teroare constantă care insuflă frică oamenilor", a spus Lia Gazi.
Chiar înaintea marcării Zilei Comemorării Genocidului Tătarilor Crimeeni în data de 18 mai, poliția din Crimeea ocupată a vizitat locuințele activistelor Lutfiye Zudieva, Mumine Salieva și Lila Gemedzhi, avertizându-le cu privire la consecințele organizării de "mitinguri neautorizate", a relatat mișcarea "Solidaritatea Crimeei" în cursul zilei de 15 mai.
Gazi a mai spus că Ziua Comemorării are o semnificație imensă pentru ea și pentru toți tătarii crimeeni, "și tocmai de aceea Rusia se teme atât de mult de ea".
O prietenă de-a Liei Gazi care se află acum în Crimeea i-a scris că este imposibilă comemorarea tragediei în regiune, deoarece chiar și cele mai simple acte de comemorare și doliu sunt interzise.
"În Crimeea, nici măcar nu poți vorbi cu voce tare despre ce s-a întâmplat, nu poți aprinde o lumânare, nu te poți strânge în grupuri, nu te poți ruga, nu poți onora memoria victimelor. Și acest lucru face cu atât mai dureros de clar modul în care ei (rușii - n.red.) încearcă să distrugă nu doar istoria noastră, ci și însăși posibilitatea de a ne aminti de ea", a atras atenția Gazi.
Lia a adăugat că autoritățile ocupanților rețin tătari crimeeni aproape în fiecare săptămână, ceea ce demonstrează că există în continuare mulți oameni care susțin Ucraina în Crimeea aflată sub ocupație din 2014.
Mulți dintre cei arestați sunt trimiși în închisori situate în cele mai îndepărtate regiuni ale Rusiei. După eliberare, li se interzice să se întoarcă în Crimeea, ceea ce îi amintește foarte mult Liei Gazi de soarta strămoșilor ei. (sursa: Kyiv Independent)
