VIDEO Toată „judecătorimea” de la vârful justiției induce public ideea că Simina Tănăsescu și CCR ar primi ordine de la Ilie Bolojan. Jurnalist: „Nu cred că există în UE o justiție atât de capturată” / Ana Birchall: „Îmi este foarte greu să cred că Simina Tănăsescu, așa cum o cunosc eu profesional, s-ar compromite discutând „hotărâri” ale CCR”

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), în special secția pentru judecători, care a devenit un organism tot mai activ politic, manifestându-se față de prezentul guvern demis mai degrabă ca un partid politic decât ca un garant al independenței justiției, s-a aliniat corului propaganiștilor plătiți de PSD și/sau AUR, solicitând public explicații în legătură cu o întâlnire așa-zis de taină dintre Simina Tănăsescu, președinta CCR, și Ilie Bolojan, premierul demis. 

Înalta Curte a remis, luni dimineață, un comunicat, exprimând îngrijorări oarecum similare. A răspuns și premierul Bolojan public pe această temă. Detalii mai jos!

Problema cu CSM & ÎCCJ) nu este că solicită explicații, ci că se induce ideea că judecătoarea-șefă de la CCR ar fi venit pentru a primi indicații de la Bolojan, în contextul în care Curtea trebuie să se pronunțe asupra contestațiilor depuse împotriva noii Legi a integrității (Legea ANI). (Actul normativ a fost atacat la Curte prin sesizări separate formulate de președintele Nicușor Dan, precum și de parlamentari ai USR și PNL.Noua lege reprezintă un jalon esențial în PNRR și trebuie promulgată până la data de 31 august 2026).

Potrivit unui comunicat postat, duminică, pe pagina de Facebook a CSM, informațiile cu privire la întâlnirea dintre cei doi au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi.

„Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”, arată CSM.

Portalul de presă PressHub atrage atenția, prin jurnalistul specializat pe justiție Virgil Burlă, că CSM strigă în gura mare „transparență”, dar „ocolește”, fără jenă, „propria transparență”, excluzându-i de la decizii pe cei cinci procurori membri ai Consiliului.

„CSM - nu clubul sportiv muncitoresc - ci instituția care ar trebui să garanteze independența justitiei, nu cea care se comportă ca un sindicat al magistraților - este compus din 9 judecători și 5 procurori.

Ei, in aceste condiții, CSM a publicat un comunicat semnat de instituție, fără să-i întrebe pe cei 5 fraieri procurori și nici măcar pe toți cei 9 judecatori ai secției pentru judecători.

Altfel spus, comicul președinte al Consiliului, (Liviu) Odagiu, a semnat întru distribuire un comunicat de presă fără sa întrebe cine l-a compus. Transparență, frate. Democratie, stat de drept etc.

Panica e maxima, țineți aproape”, scrie Virgil Burlă în postarea care face trimitere la articolul său din PressHub. 

Jurnalistul independent Mircea Marian (publicația De Fapt) critică și el modul vehement în care a reacționat „judecătorimea”, mai ales cea aflată în funcții de conducere, la întâlnirea dintre Bolojan și Simina Tănăsescu: „Este fără precedent: toții șefii curtilor de apel și ai tribunalelor sar la gâtul lui Bolojan, fiindcă el e ținta, precum și posibilitatea ca Guvernul să câștige la CCR, unde PSD nu mai are majoritate.

Să vă fie rușine, doamna judecător Oana Gârbovan, semnatară a apelului. V-a oprit Iohannis să fiți în slujba celui mai corupt partid al țării, dar tot o pesedistă ați rămas. Am tot dreptul să cred că ați semnat această mizerie de atac politic fiindcă tocmai încercați să promovați la ICCJ si trebuie să demonstrați grupării Savonea că se poate bizui pe dvs.

Nu cred că există în UE o justiție atât de capturată.”

Precizări relevante. Anterior comunicatului CSM, președinții celor 16 Curți de Apel din România au semnat un comunicat oficial comun prin care au solicitat președintei Curții Constituționale (CCR), Elena-Simina Tănăsescu, să clarifice de urgență circumstanțele și scopul întâlnirii sale private cu premierul interimar Ilie Bolojan.

Semnatarii scrisorii au atras atenția că un astfel de dialog ascuns generează „îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate”. Aceasta este considerată un element fundamental pentru buna funcționare și credibilitatea CCR.

CCR și Simina Tănăsescu nu au negat întâlnirea, însă au respins ferm orice speculație privind o interferență politică. Instituția a subliniid cu strictețe că nicio cauză aflată pe rol (inclusiv Legea ANI) nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului oficial și legal.

Presshub subliniază și aici dubla măsură a șefilor din justiție care nu s-au indignat deloc când  președintele Camerei Deputaților și lider al PSD, Sorin Grindeanu, i-a chemat direct la discuții, în biroul său, în decembrie 2025, pe cei mai importanți actori din sistemul judiciar: președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, președinta CSM, Elena Costache (la acel moment), și procurorul general, Alex Florența (la acel moment). Întâlnirile, organizate separat de coaliția de guvernare și fără participarea premierului Ilie Bolojan, au vizat exact soarta unui proiect legislativ care se afla, în paralel, pe rolul CCR — instanța care avea să respingă prima variantă a legii, validând ulterior obiecțiile ridicate chiar de Lia Savonea.

Ana Birchall, fost ministru al Justiției, a criticat lipsa de transparență în ce privește întâlnirea, dar subliniază, într-o postare lungă pe pagina sa oficială de Facebook, că Simina Tănăsescu este un „excelent profesionist al dreptului ”care nu s-ar compromite „discutând hotărâri ale CCR într-o întâlnire cu” un politician.

Birchall: „Încrederea nu înseamnă să închidem ochii. Înseamnă să cerem adevărul.

În aceste zile asistăm la un adevărat linșaj și bullying la adresa doamnei Simina Tănăsescu, președinta CCR.

Nu mă miră. Nu toată lumea și-a dorit-o președinta CCR. A ajuns în această funcție într-un context în care multora nu le-au ieșit jocurile de culise pe care și le-ar fi dorit.

A greșit doamna Simina Tănăsescu că nu a comunicat public înainte întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan și agenda acesteia? Da.

Este un timing nefericit, mai ales în contextul deciziilor importante pe care CCR urmează să le ia? Evident că da.

Dar eu pun această greșeală pe lipsa de experiență în comunicare a dnei Simina, nu pe rea-credință, rea-intenție sau agende ascunse.

Și spun asta pentru că îmi este foarte greu să cred că Simina Tănăsescu, așa cum o cunosc eu profesional, s-ar compromite discutând „hotărâri” ale CCR într-o întâlnire cu premierul, așa cum se speculează în aceste zile. De-a lungul timpului și-a asumat decizii curajoase și corecte legal chiar dacă deranjau pe unii sau pe alții!

Dacă există dovezi că lucrurile au stat altfel, voi fi prima care va spune acest lucru.

Până atunci, aleg să am încredere în Simina Tănăsescu, un excelent profesionist al dreptului, și aleg să cred că își va asuma misiunea extrem de dificilă de a reforma CCR și de a o scoate din metehnele politizării pe care le-am văzut în trecut, inclusiv în perioada Valer Dorneanu.

Și tocmai pentru că am criticat astfel de practici atunci, trebuie să fiu consecventă și astăzi: CCR trebuie să fie deasupra oricărei suspiciuni.

De aceea, doamna președintă a CCR trebuie să clarifice public agenda întâlnirii cu premierul Bolojan.

Nu pentru că orice întâlnire între președintele CCR și un reprezentant al Executivului ar fi suspectă în sine. Președintele CCR are și responsabilități administrative care țin de funcționarea instituției și care nu au nicio legătură cu cauzele judecate în sala de ședință a CCR. De exemplu eu știu că CCR a avut și are probleme administrative legate de spațiile de funcționare… problemele acestea sunt de ani de zile!

Dar tocmai pentru a elimina orice speculație, trebuie să știm care a fost scopul întâlnirii și care a fost agenda acesteia.

Iar dacă discuția a fost una strict administrativă, fără nicio legătură cu dosarele aflate pe rolul CCR, cei care au lansat în aceste zile acuzații și speculații fără dovezi vor avea decența să rectifice public și să își ceară scuze?

Așa ar fi normal.

Eu aleg încă să am încredere în Simina Tănăsescu. Am spus asta și atunci când a preluat funcția de președinte al CCR.

Nu are o misiune ușoară. Are de recâștigat încrederea românilor într-o instituție care, de prea multe ori, a fost percepută ca fiind prinsă în jocuri politice.

Sper să reușească să ducă această reformă până la capăt și să readucă CCR, cu adevărat, acolo unde o pune Constituția.

Inclusiv prin modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR. Susțin de ani de zile o regulă simplă: nicio persoană care a fost membru al unui partid politic în ultimii 10 ani înainte de numire nu ar trebui să poată deveni judecător al CCR.

Judecătorii constituționali trebuie să fie independenți de partide, de guverne și de orice putere politică. Iar numirea lor trebuie să ofere societății garanția că cei care judecă respectarea Constituției nu datorează nimic politic celor care i-au numit.

Eu aleg acum încrederea.

Dacă mă voi înșela, voi fi prima care va recunoaște că m-am înșelat și că mi-a fost înșelată încrederea.

Dar până atunci, nu voi participa la acest linșaj public bazat pe speculații.

Clarificări, da. Linșaj și verdicte fără probe, nu.”

Răspunsul premierul a venit luni dimineață, la Oradea, un de Ilie Bolojan a mers pentru a participa la inaugurarea unor lucrări de infrastructură! VIDEO mai jos!

Înalta Curte de Casație și Justiție a emis, luni dimineață, un comunicat pe tema de mai sus, într-o notă similară cu comunicatele CSM, respectiv, ale șefilor de curți de apel:
„Explicațiile oferite până în acest moment cu privire la întrevederea dintre președinta Curții Constituționale, doamna Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru, nu sunt de natură să clarifice pe deplin circumstanțele acesteia și nici să înlăture îngrijorările legitime generate în spațiul public și la nivelul autorității judecătorești.

În acest context, Înalta Curte de Casație și Justiție se alătură preocupărilor exprimate la nivelul sistemului judiciar cu privire la necesitatea respectării exigențelor de independență, imparțialitate și transparență și consideră necesară clarificarea imediată și completă a circumstanțelor în care a avut loc această întrevedere.

Situația prezintă o gravitate instituțională aparte, în condițiile în care Curtea Constituțională este chemată să soluționeze, printre altele, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de către domnul Ilie Bolojan, iar președinta Curții participă la soluționarea cauzei în calitate de judecător.

Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență sau de apropiere față de una dintre părți.

Separarea puterilor nu este un principiu declarativ. Ea presupune limite instituționale clare și respectarea lor cu atât mai strictă de către cei chemați să garanteze echilibrul constituțional.”

Despre felul în care au ajuns să funcționeze relațiile în justiție, PODUL a scris: Un alt mare corupt, Aristotel Căncescu, a fost eliberat din închisoare de Tribunalul Prahova, fief al judecătorului Alin Ene, membru CSM și susținător vehement al Liei Savonea. Prejudiciul de 47 de milioane nu a fost recuperat