"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Jurnalistul Cornel Ivanciuc - fostul șef al departamentului de investigații de la Academia Cațavencu, care a recunoscut în anii 1990 colaborarea cu fosta Securitate, primind apoi și un verdict în instanță în acest sens - scrie despre implicarea generalului Lucian Pahonțu în reprimarea sângeroasă a manifestanției anti-comuniste din seara de 21 decembrie 1989.
Ivanciuc spune că Dosarul Revoluției conținea inițial informații indubitabile despre formațiunea de intervenție a lui Pahonțu și despre rolul acesteia în cadrul represiunii, dar că acestea au dispărut ulterior (din vechiul Dosar), iar când Dosarul a fost redeschis, majoritatea acelor probe au rămas la sertar.
Jurnalistul crede că dispariția probelor a fost determinată de Pahonțu însuți, dar și de alte personaje controversate, unul dintre aceștia fiind în prezent judăctor CCR (detalii mai jos), iar altul, retras din prim plan între timp, având un rol similar în 21 decembrie 1989.
Cornel Ivanciuc (postare pe pagina sa de Facebook): „Dosarul Revoluției cu privire la represiunea din ziua de 21/22 decembrie 1989 de la Baricada Inter
La data de 14 octombrie 2015, generalul Ion Vasilache, șeful Secției Parchetelor Militare de pe lângă ÎCCJ a ordonat clasarea Dosarului Revoluției. În cei aproape 25 de ani de cercetări penale procurorii militari au adunat probe legate de numărul de gloanțe trase la baricada de la Hotelul Intercontinental în seara zilei de 21 decembrie, până la orele 2.00 în dimineața zilei de 22 decembrie 1989, seriile armelor din care s-a tras și numele militarilor în termen, subofițerilor și ofițerilor care au tras aparținând MApN, miliției, trupelor de securitate și trupelor USLA de pe lângă Direcția V Securitate și Gardă (UM 0666) din cadrul Departamentului Securității Statului.
Anchetele au vizat circumstanțele în care s-a tras în revoluționari, dacă s-a tras foc de avertisment în plan vertical, dacă s-a tras cu intenția explicită de a ucide, dacă s-a executat foc în plan frontal spre baricadă și mulțimea de revoluționari din spatele baricadei, dinspre Bulevardul N. Bălcescu, dacă s-a tras din laterala dreaptă din strada Ion Câmpineanu și din laterala stângă din strada Batiștei.
Formațiunea de intervenție rapidă, ordine publică și contrainsurgență (represiune) din care făcea parte locotenentul Lucian Pahonțu, aparținând UM 0305 Băneasa a intrat în dispozitiv la orele 22.00 în strada Ion Câmpineanu. După ce baricada a fost distrusă de tancuri și armata a năvălit cu blindatele pe bulevard, urmărind revoluționarii atât spre Piața Unirii cât și spre Piața Rosetti, subunitatea locotenentului Lucian Pahonțu a intervenit în forță, manifestând conform declarațiilor revoluționarilor un comportament feroce. Scutierii locotenentului Lucian Pahonțu au lovit cu brutalitate manifestanții care au încercat să fugă pe străzile Ion Câmpineanu, Biserica Enei și Academiei. Aceștia au fost reținuți, mulți dintre ei au fost doborâți la pământ și predați echipajelor de miliție care i-au transportat cu dubele la închisoarea Jilava. Toate aceste probe au avut regim special, cu acces limitat, și au fost exfilate din Dosarul Revoluției de-a lungul timpului.
După clasarea Dosarului, din informațiile mele majoritatea probelor nu au mai reapărut în forma de dosar care a fost redeschis în 2016 de Bogdan Licu, procuror general interimar.
Toate datele converg spre ipoteza că atât ordinul de clasare a Dosarului Revoluției, cât și curățarea lui de probele de foc a fost dat de fapt de procurorul general al României, Tiberiu Niţu.
În 1989, Tiberiu Nițu a fost militar în termen şi a executat ordinul de a trage în revoluționari, dat de comandantul său.
Dezvăluirea Recorder că Lucian Pahonțu a participat la represiunea revoluției, în ziua de 21/22 decembrie 1989, în cel mai fierbinte punct al României din acel moment, Baricada Inter, deschide o nouă ipoteză de lucru, că în calitate de șef al SPP, acesta putea manipula prin uriașa influență pe care a exercitat-o, datele din Dosarul Revoluției, până la completa lor dispariție, ceea ce face extrem de dificilă aducerea în justiție a criminalilor, dat fiind faptul că faptele lor sunt imprescriptibile.”
Bogdan Licu, în prezent judecător CCR apropiat de PSD, era în 2016 procuror general interimat și a avut un rol crucial în deblocarea Dosarului Revoluției.
În ce-l privește pe ultra-dubiosul Tiberiu Nițu, fost Procuror General al României, relația acestuia cu evenimentele din decembrie 1989 și Dosarul Revoluției sunt o altă mare pată de rușine pe obrazul justiției din România. El a fost participant activ la reprimarea Revoluției din 1989, a devenit posesor de certificat de revoluționar penru ca apoi să fie devină conducător al instituției care a gestionat ancheta penală asupra faptelor din decembrie 1989.
Iată principalele aspecte care definesc legătura sa cu evenimentele întinse pe aproape 30 de ani:
1. Rolul de militar în termen la Televiziune (1989). În decembrie 1989, Tiberiu Nițu avea 18 ani și își satisfăcea stagiul militar în termen în cadrul unei unități de Securitate-Trupe de Pază. Unitatea sa a fost trimisă să apere sediul Televiziunii Române (TVR), unul dintre cele mai sângeroase puncte fierbinți ale Revoluției. Conform propriei sale declarații olografe date ulterior, Nițu a recunoscut că a executat ordinele primite și a tras cu armamentul din dotare (mitralieră) din clădirea TVR către imobilele din jur, sub pretextul că riposta împotriva unor presupuși „teroriști”. În acele încleștări, trei dintre colegii săi de unitate au fost împușcați mortal. Este vorba însă de noapte de 21 spre 22 decembrie, înainte ca „teroriștii” să devină narativul principal al zilelor care au urmat fugii lui Nicolae Ceaușescu.
2. Certificatul de revoluționar. Deși se afla în rândurile forțelor armate care inițial aparțineau regimului ceaușist, Tiberiu Nițu a obținut titlul de Luptător remarcat prin merite deosebite. Ulterior, el a solicitat și preschimbarea acestuia în titlul de „Luptător cu Rol Determinant în Victoria Revoluției”. În baza calității de revoluționar, mass-media a dezvăluit că acesta a fost împroprietărit cu o suprafață mare de teren intravilan.Acest statut a atras critici vehemente din partea asociațiilor de victime și a unor politicieni (precum Traian Băsescu). S-a ridicat problema unui uriaș conflict moral și de interese: cum putea un militar care a executat ordine de tragere în decembrie 1989 să dețină titlul de revoluționar și, mai târziu, să patroneze ancheta penală a acelor evenimente?
3. Închiderea Dosarului Revoluției sub mandatul său (2015).
În perioada mai 2013 – februarie 2016, Tiberiu Nițu a ocupat funcția supremă de Procuror General al României. Sub mandatul său, în octombrie 2015, Secția Parchetelor Militare a dispus clasarea (închiderea) Dosarului Revoluției.
Procurorii militari au motivat atunci că pentru cele peste 700 de decese survenite după 22 decembrie 1989 a intervenit prescripția răspunderii penale, amnistia sau că faptele nu erau prevăzute de legea penală la acea vreme. Decizia a stârnit un val uriaș de indignare publică. Activiști precum Theodor Mărieș (Asociația 21 Decembrie 1989) l-au acuzat direct pe Nițu că a tolerat îngroparea dosarului tocmai pentru a proteja sistemul și propria sa implicare din acele zile.Notă de context: La doar câteva luni după această clasare, Tiberiu Nițu a demisionat din funcție (în februarie 2016, în urma unui scandal legat de utilizarea coloanelor oficiale), iar succesorul său interimar, Bogdan Licu, a profitat de moment pentru a infirma ordonanța și a redeschide oficial Dosarul Revoluției în aprilie 2016.
Tiberiu Niţu, astăzi în vârstă de 55 de ani, a demisionat, în iarna lui 2016, din funcţia de procuror general al României, după ce numele său a apărut în dosarul DNA privind folosirea coloanelor oficiale în care era cercetat şi fostul ministru de interne Gabriel Oprea.
Tiberiu Niţu ar fi beneficiat de 720 de deplasari cu coloana oficială, în perioada aprilie 2014 - noiembrie 2015, media deplasarilor procurorului general cu coloana oficiala ar fi fost de doua pe zi.
Cum era de așteptat, Gabriel Oprea a fost achitat definitiv în iulie 2023 în dosarul penal deschis de DNA ce viza folosirea ilegală a coloanelor oficiale. Instanța a stabilit că „fapta nu există”. Acest caz s-a ramificat inițial în două mari acuzații investigate de procurorii anticorupție: abuz în serviciu (pentru utilizarea excesivă și nelegală a resurselor Poliției Rutiere) și ucidere din culpă (ca urmare a accidentului tragic în care a murit polițistul Bogdan Gigină).
Tiberiu Nițu s-a pensionat în 2020 la doar 29 de ani, beneficiind de pensie specială.
Vă recomandăm și video-ul de mai jos în care este explicat clar felul în care s-a produs reprimarea sângeroasă din 21 decembrie:
Eroii ucişi în 21 decembrie 1989, în Capitală
Achim Ştefan (43 ani); Alexandru Călin (37 ani) Baban Florin Corneliu (22 ani); Bădoi Vinerian (20 ani); Bacalu Robert (26 ani); Baldovin Gheorghe Cornel (37 ani); Bendorfean Emilian (34 ani); Brad Violeta-Dorina (19 ani); Cadavru neidentificat, bărbat; Cadavru neidentificat, bărbat; Cadavru neidentificat, bărbat; Cadavru neidentificat, bărbat; Constantin Gheorghe (17 ani); Don Radu Adrian (25 ani); Donea Diana Alexandra (19 ani); Duhnea Emil (39 ani); Gâtlan Laurenţiu Mihai (19 ani); Ionescu Alexandru Radu (17 ani); Mândru Dumitrel (29 ani); Manea Ruslan Florinel (26 ani); Marcu Ruxandra Mihaela (21 ani); Marin Liviu-Iulian (18 ani); Mateescu Nicolae (25 ani); Mateescu Torino Nicolae (52 ani); Mirea Mariana Cristina (19 ani); Iancu-Mirea Mioara Luiza (27 ani); Mitu Nelu (33 ani); Moraru Gheorghe Valentin (37 ani); Moşneagu Ion (26 ani); Munteanu Maria (24 ani); Niculae Nicolae (18 ani); Oprea Viorel (22 ani); Pandele Valentina (21 ani); Petre Eugen (25 ani); Poptean Petru (25 ani); Radu Andrei- Eugen (20 ani); Rădulescu Ion (43 ani); Richard George Cristian (25 ani); Rusu Gheorghiţă (25 ani); Sandu Călin (40 ani); Sandu Roberto (22 ani); Săvescu Gheorghe (17 ani); Scurtu Mihai (36 ani); Stan Silviu (20 ani); Stanciu George Cristian (29 ani); Stermin Sorin (18 ani); Vlad Ilie (23 ani); Voiculescu Radu-Emil (23 ani); Zamfirescu Răzvan (20 ani)
