Modelul grecesc. Cum a reușit Grecia să evite soarta Italiei sau Spaniei, deși i s-a prezis un destin identic. „Avem politicieni care îi ascultă pe savanți”

Modelul grecesc. Cum a reușit Grecia să evite soarta Italiei sau Spaniei, deși i s-a prezis un destin identic. „Avem politicieni care îi ascultă pe savanți”

Pe măsură ce noul coronavirus se răspândea în Europa, răvășind sisteme sanitare solide și lăsând în urmă mii de victime, se aprecia că Grecia va merge pe calea dezastrului înregistrat de Italia și Spania.

Nu doar că nu s-a întâmplat asta, însă, astăzi, cel mai problematic membru al UE, trecut printr-o criză financiară gravă, cu probleme serioase de corupție și instabilitate politică, a fost cu mult peste estimări și așteptări și pare chiar să fi devenit un exemplu pentru felul impresionant în care a gestionat epidemia de coronavirus.

Cotidianul New York Times dedică Greciei un material important în care analizează felul în care a fost administrată și ferită de soarta celor mai afectate membre ale Uniunii Europene, în condițiile unui sistem sanitar puternic lovit de problemele financiare de peste o decadă ale țării și a unei populații îmbătrânite vulnerabile, a doua cea mai numeroasă din Europa, după cea a Italiei.

„Grecia a fost peste orice așteptări”, spune Kevin Featherstone, directorul Observatorului Elenic din cadrul London School of Economics.

NYT scrie că este imposibil de estimat cât de largă a fost răspândirea noului coronavirus pe întreg cuprinsul Greciei, pentru că au fost realizate foarte puține teste (aproximativ 69.000), dar numărul redus de morți - 140 - la o populație de aproape 11 milioane este o mare surpriză. Și, firește, o mare ușurare având în vedere vârsta înaintată a multor greci.

La începutul acestei săptămâni, după o lună de la intrarea în carantină, premierul grec a anunțat că restricțiile vor fi ridicate gradual pentru ca țara să se poată redresa economic. S-a vorbit chiar și de redeschiderea turismului la începutul lunii iunie, unul dintre motoarele economiei grecești și care abia începuse să dea semne serioase de reviriment după lunga criză economică.

Dacă-i ordin, nu-i tocmeală. Grecii s-au conformat exemplar restricțiilor

Pe 27 februarie, la doar o zi după primul caz confirmat de COVID-19, la Salonic, al doilea cel mai mare și mai important oraș al Greciei, a fost anulat un important festival anual.

Pe 11 martie au fost închise școlile, iar două zile mai târziu cafenelele, restaurantele, muzeele și apoi limitată circulația neesențială. Nimeni nu putea părăsi domiciliul fără să notifice autoritățile de fiecare dată, regula fiind valabilă chiar și pentru plimbarea animalelor de companie. Apoi a fost instituită carantinarea obligatorie a tuturor celor care veneau de peste graniță, nerespectarea acesteia sancționându-se cu amenzi chiar și de peste 5000 de euro. 

„Am acționat preventiv. Am preferat în mod asumat și conștient să facem un sacrificiu financiar decât să sacrificăm vieți”, spune Giorgos Gerapetritis, ministrul secretar de stat.

Potrivit statisticilor de săptămâna asta, în timp ce alte state numără zilnic mii de infectări, Grecia înregistrează (în total) puțin peste 2500 de cazuri. Prin comparație, Belgia, o țară cu un număr apropiat de locuitori, a raportat peste 47.000 de infectări cu noul coronavirus.

Grecia nu a umblat însă numai la măsurile de distanțare socială și carantină. A crescut numărul de paturi de la terapie intensivă cu 70% și a făcut într-un timp record peste 3300 angajări în sistemul sanitar, după cum dezvăluie ministrul grec al Sănătății, Vassilis Kikilias. Tot Kikilias spune că sunt încă în căutarea a peste 2500 cadre medicale pentru spitale și a 942 doctori.

„Mobilizarea a fost foarte rapidă”, explică Anastasia Kotanidou, profesor asociat în cadrul Departamentului de Terapie Intensivă al Universității din Atena. Altfel, sistemul medical nu ar fi făcut față, spune tot ea.

Disciplina de care au dat dovadă simplii cetățeni a fost, de asemenea, vitală, aceștia accepând să renunțe fără discuții și dezbateri la adunarea în jurul tradiționalelor mese cu miel de Paști.

Ba mai mult, în ciuda restricțiilor și a vieții în izolare, cele mai populare figuri ale acestei pandemii au fost desemnate, în urma unui sondaj, Sotiris Tsiodras, un specialist în boli infecțioase de la Universitatea din Atena, și Nicholas Hardalias, ministrul protecției civile.

Featherstone de la London School of Economics laudă decizia guvernului elen de a „asculta știința” și de a-i transforma pe cei doi - dr Tsiodras și Hardalias, cărora le-a dat puteri depline pe domeniul lor - în cele mai importante autorități ale epidemiei.
Tot specialistul britanic mai spune că „niciuna din aceste acțiuni ferme nu a fost până acum ceva caracteristic guvernărilor grecești confruntate cu diverse provocări”, dar chibzuința și fermitatea din prezent par să ailbă legătură cu trecutul de afacerist și de analist financiar al premierului Kiriakos Mitsotakis.

Firește, există și numeroase voci critice care acuză mai ales numărul mic de teste, exprimând îngrijorare cu privire la numărul real al bolnavilor.

Testările au fost însă destinate mai ales celor cu simptome care s-au prezentat la spital, contacților acestora și celor veniți din străinătate, explică un purtător de cuvânt de la Ministerul Sănătății.

Probleme au mai fost și în centrele pentru refugiați unde igiena este cel mai adesea precară și, în ciuda apelurilor unor organizații, puțini refugiați au fost mutați în locuri mai sigure, situație care a iscat, de asemenea, nenumărate critici.

De exemplu, la un singur hotel în care sunt cazați migranți au fost testate pozitiv, numai luna asta, peste 150 de persoane. Iar testările au fost făcute cu greu și numai după ce o angajată a hotelului, soțul acesteia și o refugiată însărcinată din Somalia au fost diagnosticați cu COVID-19, scriu ziarele grecești.

De asemenea, ca și în România, mulți cetățeni au reclamat purtarea abuzivă a forțelor de ordine.

Una peste alta însă, premierul Mitsotakis a anunțat, marți, că din 4 mai se vor deschide: librăriile, saloanele de cosmetică și mai multe magazine, iar cetățenii nu vor mai fi obligați să anunțe autoritățile când pleacă de acasă. Bisericile își vor deschide, de asemenea, porțile, dar doar pentru rugăciuni individuale, nu pentru slujbe colective. Școala (doar pentru liceeni) va începe la sfârșit de mai, iar restaurantele și hotelurile vor începe să opereze din nou cel mai probabil în jurul datei de 1 iunie.

Pentru mulți greci, felul în care a gestionat actualul guvern criza sanitară e motiv de mândrie și emoție în condițiile în care spun că s-au simțit uneori disprețuiți de mulți europeni.

„Mă simt mândru că există un stat care are grijă de noi”, spune emoționat Pavlos Eleftheriadis, fost regizor de teatru. „Avem politicieni care îi ascultă pe savanți”, mai spune el.

„Am luat măsuri mai devreme decât restul Europei care nu prea ne are la inimă și privea cu neîncredere spre noi. Dar le-am demonstrat că s-au înșelat”, spune Costas Hatzopoulos, 54 de ani, taximetrist din Salonic.