CCR, decizie contra Secției Speciale. Birchall cere demisia găștii Savonea din CSM și a pesedistului Florin "Ciordache" din Parlament


CCR, decizie contra Secției Speciale. Birchall cere demisia găștii Savonea din CSM și a pesedistului Florin "Ciordache" din Parlament

CCR a decis, marți, că textul din legea de funcționare a Secției Speciale care dă posibilitatea de a exercita și retrage căile de atac în cauzele de competența SS e neconstituțional. De asemenea, judecătorii CCR au declarat neconstituțională prevederea care spune că în fiecare caz de infracţiuni de competenţa SS se înţelege că procurorul-şef al Secţiei este "procurorul ierarhic superior". (citiți AICI comunicatul CCR) 

În acest context, fosta ministră a justiției, Ana Birchall, a subliniat că este o victorie de etapă la CCR, care a devoalat "intenția profund criticabilă și evident neconstituțională, a celor care au născocit această Secție, anume de a crea “un statut special pentru SIIJ, preeminent față de celelalte structuri din PICCJ și o poziție supraordonata a acesteia în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție". Astfel, Birchall a explicat că cei care au moșit SS, în fruncte cu Lia Savonea și Florin Iordache, conform deciziei de astăzi a CCR, au vrut să își creeze un parchet al lor, adică un fel de justiție paralelă prin care să își ofere protecție în cazul matrapazlâcurilor pe care le fac și să îi atace pe magistrații independenți

În baza deciziei CCR, Ana Birchall a solicitat președintelui PSD, Marcel Ciolacu, să ceară senatorilor PSD "să voteze pentru poiectul de lege privind desființarea SIIJ și să punem punct odată pentru totdeauna acestei mascarade juridice numită SIIJ!". Amintim că proiectul de lege în legătură cu desființarea SS a fost respins de Camera Deputaților, dar merge în Senat, care are rol de for decizional. 

Totodată, Birchall a solicitat "demisia de onoare din CSM a doamnelor Savonea, Baltag, Oprina, precum și a celor care, de-a lungul timpului, nu numai că au fost nași, dar și înrăiți avocați ai SIIJ, deși rolul CSM este să apere Constituția nu să o încalce!". De asemenea, fosta ministră a Justiției a cerut demisia lui Florin Iordache atât din funcția de vicepreședinte la Camerei Deputaților, cât și din cea de deputat. 

Ana Birchall, pe Facebook: "Secția Specială trebuie desființată! O spun magistrații onești și românii care cred în dreptate, o spun răspicat și organismele internaționale. Decizia de astăzi a CCR reprezintă doar o peticeală a unei legi moșite șmecherește, viclean și împotriva intereselor românilor cinstiți de către Iordache, Tudorel Toader, Lia Savonea și compania din „centrele de reflecție"! Astăzi, CCR lasă Secția Specială (SIIJ), alias Cooperativa „Nufărul”, fără importante pârghii prin care, așa cum am tot atenționat și public, intervenea discreționar și mai ales neconstituțional în actul de justiție, în favoarea unor inculpați! De asemenea, devoalează public șmecheria prin care Iordache, Tudorel Toader, Savonea și toată gașcă au încercat să-și creeze un parchet paralel al cărui scop a fost asigurarea protecției, intimidarea magistraților incomozi și blocarea unor anchete penale.

NU la înfăptuirea justiției și nici la asigurarea independenței magistraților le era gândul, așa cum manipulativ și viclean au tot promovat în spațiul public avocații și susținătorii acestei monstruozități! Sigur că CCR s-a pronunțat pe unele aspectele de drept pentru care a fost sesizată. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare și alte prevederi tot atât de revoltătoare și toxice! Din punctul meu de vedere, pe lângă toxicitatea de care a dat dovadă împiedicând actul de justiție, SIIJ este neconstituțională atât prin prerogativele pe care le-a primit, cât și prin modul în care a fost imaginată, moșită și viclean creată de gașcă Iordache, Tudorel Toader și Savonea! Curtea Constituțională devoalează, de fapt, intenția profund criticabilă și evident neconstituțională, a celor care au născocit această Secție, anume de a crea “un statut special pentru SIIJ, preeminent față de celelalte structuri din PICCJ și o poziție supraordonata a acesteia în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție”, ceea ce arată de fapt că autorii textului de lege au vrut să își creeze un parchet al lor! Și în lumina deciziei de astăzi, votul din Camera Deputaților împotriva proiectului de lege privind desființarea SIIJ a fost o imensă greșeală și o șansă pierdută de a arată, faptic, că se ascultă vocea românilor cinstiți! Încă mai este timp să remediem noi aici, pe plan național, și să nu așteptăm viitoarele decizii ale CJUE. Fac apel la Marcel Ciolacu să țină cont, inclusiv de decizia de astăzi a CCR, și să solicite senatorilor PSD să voteze pentru poiectul de lege privind desființarea SIIJ și să punem punct odată pentru totdeauna acestei mascarade juridice numită SIIJ!

Solicit demisia de onoare din CSM a doamnelor Savonea, Baltag, Oprina, precum și a celor care, de-a lungul timpului, nu numai că au fost nași, dar și înrăiți avocați ai SIIJ, deși rolul CSM este să apere Constituția nu să o încalce! 

P.S. Și Iordache "Altă Întrebare" ar trebui să își dea demisia din funcția de vicepreședinte al Camerei Deputaților și deputat...".

Decizia CCR vine ca urmare a admiterii undei excepții de neconstituționalitate, ridicate de Înalta Curte de Casație și Justiție, formulate contra articolelor din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, care privesc înființarea și funcționarea SIIJ.

Astfel, au fost atacate dispoziţiile art.88 indice 1 alin.(6) și art.88 indice 8 alin.(1) lit.d):

„(6) Ori de câte ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la «procurorul ierarhic superior» în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, prin acesta se înţelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia.”

,,(1) Atribuţiile Secţiei pentru investigarea infracţunilor din justiţie sunt următoarele: […] d) exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa Secţiei, inclusiv în cauzele aflate pe rolul instanţelor sau soluţionate definitiv anterior operaţionalizării acesteia potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.90/2018 privind unele măsuri pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie”.

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 1 alin.(6) din Legea nr.304/2004:

Curtea a reținut că definirea procurorului-șef al S.I.I.J. ca ”procuror ierarhic superior” în toate cazurile și cu privire la toate aspectele procedurale pe care le implică urmărirea penală a infracţiunilor de competenţa Secţiei înlătură regimul juridic corespunzător statutului de procuror ierarhic superior al procurorilor cu funcții de conducere din cadrul S.I.I.J., lipsind de efecte juridice calitatea de procuror-șef adjunct al secției sau de procuror-șef al unei structuri din interiorul secției (birou/serviciu).

În ceea ce privește stabilirea calității de procuror ierarhic superior ”inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, Curtea a constatat că noțiunea de ”procuror ierarhic superior” vizează întotdeauna poziția într-o ierarhie, determinată prin raportare la o anumită structură organizatorică și nicidecum prin raportare la ”soluțiile dispuse” în cauzele înregistrate pe rolul unui anumit parchet. Modul deficitar în care legiuitorul reglementează o situație tranzitorie încalcă principiul controlului ierarhic, întrucât stabilește în competența procurorului-șef al S.I.I.J. controlul asupra activității unor procurori din afara acestei secții cu privire la actele dispuse de aceștia în cauzele care ulterior au fost transferate în competența S.I.I.J.

Cu privire la dispozițiile art.88 indice 8 alin.(1) lit.d) din Legea nr.304/2004:

prin modul de reglementare a competenței S.I.I.J. referitoare la promovarea și retragerea căilor de atac, rezultă că această secție, evaluând legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate, exercită, implicit, un control asupra activității procurorului de ședință. Dispozițiile legale criticate atribuie S.I.I.J. un statut special, preeminent față de celelalte structuri de parchet din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Secția Judiciară) și, totodată, o poziție supraordonată în ierarhia Ministerului Public, cu încălcarea art.132 din Constituție, care consacră principiul controlului ierarhic în cadrul acestei autorități publice.

Unul dintre articolele declarate neconstituționale de CCR l-a salvat pe infractorul Sebastian Ghiță de o pedeapsă. Înalta Curte a luat act pe 28 iunie 2019 de retragerea de către Secţia Specială a apelului în dosarul lui Sebastian Ghiţă cu procurorii şi politistii din Ploieşti. Consecinţa este că sentinţa de achitare de la fond a rămas definitivă. Ghiță era acuzat de mai multe infracțiuni: 2 infracțiuni de dare de mită, cumpărare de influență, spălare a banilor, șantaj 2 infracțiuni de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații conducerea unui vehicul fără permis de conducere. (sursa: g4media)