Iohannis, pus la zid referitor la abordarea privind implicarea serviciilor în anchetele penale: "Zici că a vorbit Dragnea! Ce să facă procuroru’, să filzeze el însuși, de prin boscheți, șpăgile date și luate prin țara asta?!"


Iohannis, pus la zid referitor la abordarea privind implicarea serviciilor în anchetele penale: "Zici că a vorbit Dragnea! Ce să facă procuroru’, să filzeze el însuși, de prin boscheți, șpăgile date și luate prin țara asta?!"

Președintele Klaus Iohannis a declarat ieri, la Palatul Cotroceni, că nu intenționează să modifice sau să solicite modificarea legilor de funcţionare a serviciilor secrete în sensul de a le reda acestora atribuţii în dosarele penale, el afirmând că "serviciile secrete şi serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu".

Jurnalist: Sigur că subiectul numărul 1 în România astăzi este legat de situația sanitară, de creşterea numărului de infectări, însă colegii mei au epuizat acest subiect şi există şi alte priorităţi strategice cum chiar Administrația Prezidențială le-a anunțat într-un comunicat dat chiar ieri după reunirea Consiliului Suprem de Apărare a Țării, referitor la modificarea Legilor de funcţionare a serviciilor secrete. Problema este, domnule Preşedinte, că aceste servicii secrete au pierdut, cum foarte bine știți, din atribuții din cauza unor decizii ale Curții Constituționale, decizii pronunțate în 2016, în 2018, în 2020. Mai exact, ele au pierdut atribuția, dreptul ca informațiile culese să fie folosite drept probe în procesele penale. Din acest motiv, am înregistrat o încetinire a investigațiilor, a anchetelor, și întrebarea este dacă în procesul de scriere a acestor legi intenționați să găsiți soluții pentru a reda serviciilor secrete această atribuție, acest drept de a utiliza informațiile drept probe în procesele penale. Mai ales, o precizare importantă, că printr-o ultimă decizie a Curții Constituționale din 2020, nici informațiile culese pe mandate de siguranță națională nu pot fi utilizate drept probe în procese. Deci, este o problemă? Dacă da, cum intenționați să o rezolvați și dacă intenționați să redați serviciilor aceste atribuții? Vă mulțumesc!

Klaus Iohannis: Nu intenționez să am inițativă și să redau serviciilor atribuții în cadrul urmăririlor penale sau a proceselor penale. Aceste lucruri, urmărirea penală se face de către procurori, iar judecarea spețelor se face de către judecător. Serviciile secrete și serviciile speciale nu au ce căuta în acest domeniu. Serviciile se ocupă de problemele lor, iar dacă, și conform legii în vigoare acum, în cursul acitivității lor sesizează posibile fapte penale, da, sesizează parchetul competent, atât, fără să furnizeze probe, fără să participe la obținerea de probe. Nu intenționez să modific sau să solicit modicarea legilor în sensul de a reveni la situația anterioară.

În urma unor decizii ale CCR, nu mai pot fi folosite în anchetele penale informațiile culese de SRI, inclusiv cele culese pe mandate de siguranță națională.

În acest context, jurnalistul specializat pe teme de justiție Alex Costache a publicat o postare pe Facebook în care arată cum ar fi trebuit să abordeze problema președintele României.

"Un președinte competent ar fi răspuns la întrebarea lui Dan Tăpălagă:

“După cum știți, CCR a decis să nu permită serviciilor secrete să facă probe în procesul penal, nici măcar să mai colecteze informații legate de corupție. Știți deja, Curtea a decis în 2018 că acest fenomen nu este o amenințare la adresa securității naționale.

Însă, serviciile pot colecta informație despre corupție indirect, de exemplu pe securitate economică sau alte mandate de siguranță națională și vă asigur că, la solicitarea mea, serviciile fac tot ce pot în această privință. Și veți vedea rezultatele în perioada următoare.

Apoi, urmează alegeri parlamentare și să sperăm, cu ajutorul electoratului, că vom avea o altă configurație a Parlamentului.

Președintele cu noul Parlament vor lucra să avem o componență mai bună a CCR sau chiar să îmbunătățim legea CCR astfel încât noua Curte să își schimbe jurisprudența și să permită serviciilor să furnizeze informații și - de ce nu?! - și probe împotriva corupților pentru că DA, corupția în România este, din păcate, o amenințare la siguranța națională", a scris Alex Costache pe Facebook.

Și jurnalistul Ovidiu Vanghele a criticat abordarea președintelui Klaus Iohannis, atrăgând atenția că în toată țara sunt aproximativ 2500 de procurori, motiv pentru care este necesară uzitarea personalului SRI pentru ca probele să fie strânse.

Vanghele, pe Facebook: "Inadmisibil raspunsul apropos de servicii si justitie! Zici ca a vorbit Dragnea!

Cum sa anulezi ani de zile in care serviciile (SRI, in special) au fost dotate si trainuite pentru a aduna probe?!

Ah, ca ar trebui intarit controlul civil, ca ar trebui ca fiecare miscare a securistului sa fie supervizata de procuror? Asta da, EVIDENT!

Securistul trebuie sa fie un alt instrument in mana procurorului in munca lui de urmarire penala, pentru ca e un instrument upgradat si trainuit ani de zile si in zona asta. Securistul nu e vreun privat sau vreo creatura d-aia de politie locala in subordinea vreunui primar, nu. El reprezinta o institutie militarizata a statului care poate primi, evident sub o forma clara de control, atributii chiar si in sensul urmaririi penale.

Ce sa faca procuroru’, sa umble pe strada, sa filzeze el insusi, de prin boscheti, spagile date si luate prin tara asta?! Sa asculte ei telefoane, atunci cand exista mandat?

Procurorii sint vreo 2.500 in toata tara. Ei ar trebui sa conduca urmarirea penala, sa se foloseasca de militie (asa cum o fac deja), de securisti (repet, sub controlul lor, nu de capu’ lor!), de grefieri, de soferi, de toti astia. Sint ai statului, nu sint (sigur, acum cam sint, da’ nu ar trebui sa fie) de capu’ lor!

Si, in final, in ce consta atunci reforma? Legalizeaza status-quo-ul de acum, cu securistii care nu fac altceva decat sobolanii politice si bani? Cascaval?!".

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.