Islamul pierde adepți în Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din populația musulmană se declară nereligioasă


Islamul pierde adepți în Orientul Mijlociu. Aproape jumătate din populația musulmană se declară nereligioasă

O serie de cercetări sociologice recente au evidențiat o tendință similară în Orientul Mijlociu și Iran: aproape jumătate din populația musulmană declară că islamul nu mai joacă un rol esențial în viața cotidiană și își dorește o separare a politicului de religie.  

Oficial, statele arabe au o populație majoritar musulmană, care variază de la 60% în Liban la aproape 100% în Iordan și Arabia Saudită. Sunt țări în care organismele religioase sunt și instituții guvernamentale, controlând cel mai adesea viața religioasă a comunității, media și programa școlară. Dar chiar și în condițiile în care religia este unul dintre cele mai delicate subiecte în regiune, o parte importantă a populației nu s-au sfiit să admită că își dorește secularizare și o reformă profundă a instituțiilor politico-religioase, scrie Deutsche Welle.

După intervievarea a 25.000 de respondenți din Liban, „The Arab Barometer”, unul dintre cele mai mari proiecte de cercetare din regiune, inițiat de Universitățile Princeton și Michigan, a evidențiat faptul că „evlavia personală a scăzut cu aproximativ 43% în ultimul deceniu, doar un sfert dintre cei chestionați declarându-se persoane religioase”. 

În Liban este însă imposibil să te declari oficial nereligios din moment ce acestă variantă lipsește din rândul celor 18 opțiuni (de credințe religioase) pe care statul le pune la dispoziția cetățenilor.  

O altă cercetare sociologică, realizată  în Iran de Grupul pentru Analiză și Măsurarea Atitudinilor (GAMAAN), a reliefat faptul că 47% dintre cele peste  40.000 de respondenți declară că au devenit cu timpul, din religioși practicanți, persoane „nereligioase”. 

Pooyan Tamimi Arab, profesor asistent de studii religioase la Universitatea Utrecht și coautor al cercetării, vede această transformare ca pe o consecință a secularizării Iranului. „Societatea iraniană a suferit transformări uriașe, cum ar fi rata alfabetizării care a crescut spectaculos, țara a experimentat o urbanizare masivă, schimbările economice au afectat structurile tradiționale ale familiei, rata de conectare la internet internetului a devenit comparabilă cu Uniunea Europeană, iar rata natalității a scăzut", a precizat Tamimi Arab pentru DW. 

Comparativ cu cifrele oficiale ale  recensământului din Iran care indică 99,5% șiiți, GAMAAN a constatat că 78% dintre participanți cred în Dumnezeu - dar doar 32% s-au identificat ca musulmani șiiți. Cifrele arată că 9% s-au ceclarat atei, 8%  zoroastrieni, 7% ca spirituali, 6% ca agnostici și 5% ca musulmani sunniți. Aproximativ 22% nu s-au identificat cu niciuna dintre aceste religii. 

„Remarcăm o creștere a secularizării și a diversității credințelor”, mai spune Tamimi Arab. Din punctul său de vedere, factorul determinant al acestei tendințe este combinația stat-religie care a antrenat un răspuns de respingere a religiei instituționale din partea populației chiar dacă aceasta crede încă în Dumnezeu într-o proporție uriașă.  

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.