RTV îl scoate pe odiosul Miron Cozma de la naftalină. Ortacul criminal se laudă cu atrocitățile din anii 90 și îl amenință pe Florin Cîțu cu minerii. „Sunt 11.000, Cîţule! Dacă vrei o mineriadă, pot să o fac oricând”


RTV îl scoate pe odiosul Miron Cozma de la naftalină. Ortacul criminal se laudă cu atrocitățile din anii 90 și îl amenință pe Florin Cîțu cu minerii. „Sunt 11.000, Cîţule! Dacă vrei o mineriadă, pot să o fac oricând”

Fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului, Miron Cozma, una dintre cele mai odioase figuri ale anilor 90, l-a amenințat, duminică seară, pe premierul Florin Cîţu, că ar putea veni oricând la București cu 11.000 de ortaci și schimba guvernul.  

"Îi spun inclusiv premierului Cîţu. Citeşte istoria evenimentelor cu mineri! În 1991, am schimbat un Guvern cu 10.000 de mineri, cu Armata în stradă. În 1999, am schimbat Guvernul Radu Vasile cu 7.000 de mineri. La ora asta, 4.000 de mineri din Valea Jiului şi cu 7.000 din Gorj. Sunt 11.000, Cîţule! Dacă vrei o mineriadă, pot să o fac oricând! Iar tu nu ai cum să mă opreşti pe mine! Nici tu, nici alţii!", s-a rățoit Miron Cozma, în direct, la România TV. 

Miron Cozma, 66 de ani, a avut un rol crucial în timpul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 soldate cu patru morți și aproape 1400 de răniți. La apelul președintelui de atunci, Ion Iliescu, Cozma a venit cu peste 10.000 de mineri la București care au intervenit brutal contra manifestanților pașnici de la Piața Universității. Violențele comise de aceștia nu au vizat însă doar manifestanții de la Universitate, mulți bucureșteni neimplicați fiind agresați. Au pătruns în sediile facultăților din cadrul Universității București și au bătut pe oricine întâlneau în cale, studenți, profesori, manifestanți. Marian Munteanu, liderul studenților protestatari, a fost la un pas să fie linșat. De asemenea, distrugerile provocate au fost importante. Au fost devastate sediile PNȚCD și PNL și nici casele liderilor țărăniști Corneliu Coposu și Ion Rațiu nu au scăpat de furia minerilor, fiind vandalizate. De atunci a rămas celebra vorbă - de asemenea, intrată în folclor - "Am găsit la penețeu droguri, armament, muniție, mașină de scris automată, tipărit bani la peneleu". 

Și redacțiile ziarelor care făceau opoziție puterii FSN-iste au fost pe traseul minerilor. România liberă a suferit distrugeri mari, iar un comitet al minerilor a "decretat" că ziarul nu mai are voie să apară.  

Scenariul s-a repetat şi în septembrie 1991, iar în urma Mineriadei s-a ajuns la demisia guvernului condus atunci de Petre Roman. 

 În luna ianuarie 1999, Cozma a condus minerii în o altă serie de proteste cauzate de intenția guvernului lui Radu Vasile de a închide minele din Valea Jiului, care aduceau statului mari pierderi de bani. Intenționând să facă presiuni asupra guvernului, Cozma și minerii lui au început marșul spre București. Minerii s-au ciocnit cu Jandarmeria în localitatea Costești, județul Vâlcea; aproximativ 70 de mineri și 100 de jandarmi au fost răniți și un miner a murit. Curând după aceea, prim-ministrul Radu Vasile a purtat discuții care au durat câteva ore cu Miron Cozma la Cozia și au convenit să pună capăt marșului și retragerea minerilor spre Valea Jiului. 

La începutul lunii februarie a aceluiași an, Cozma a fost condamnat de către Curtea Supremă de Justiție la 18 ani de închisoare pentru implicarea sa în mineriadele din anul 1991, soldată cu peste 400 de răniți și 3 morți.. Acest lucru a determinat un nou marș rapid al minerilor spre București. De această dată, forțele speciale au intervenit și au împrăștiat minerii la Stoenești, Olt. Cozma și locotenenții săi au fost capturați de către poliție. Miron Cozma a fost dus la închisoarea Rahova pentru a își ispăși pedeapsa. 

Miron Cozma este un personaj foarte controversat, atât în interiorul Văii Jiului, cât și în afara acesteia. Miron Cozma este considerat de unii a fi un protejat al fostului președinte Ion Iliescu. El a fost grațiat de președintele Ion Iliescu pe 15 decembrie 2004, cu doar câteva zile înainte ca mandatul său de președinte să fie încheiat, dar grațierea a fost revocată în 16 decembrie, ca urmare a protestelor împotriva deciziei. Noul președinte, Traian Băsescu, a spus că această anulare de grațiere a fost un succes al societății civile, al democrațiilor europene și al Statelor Unite, care au protestat vehement. Cu toate acestea, Cozma a fost eliberat din închisoare în iunie 2005, când anularea grațierii lui a fost declarată ilegală de către Curtea de Apel București. 

În septembrie 2005, a fost condamnat de către Înalta Curte de Casație și Justiție pentru un mandat de 10 ani pentru mineriada din ianuarie 1999. Toate sentințele s-au suprapus, în așa fel încât, din iunie 2006 a fost condamnat la o pedeapsă de 13 luni în închisoare. Pe 2 iunie 2006, cererea lui Miron Cozma de a fi eliberat pe cauțiune a fost respinsă de către Comisia Penitenciarului Rahova. Un tribunal din București a respins 2 săptămâni mai târziu recursul său împotriva deciziei. Cozma ar fi putut să părăsească închisoarea cu 6 luni înainte de termen, la recomandarea Comisiei, pe cuvânt de onoare din data de 3 ianuarie 2007. Deși decizia a fost confirmată de către o instanță București la 9 ianuarie, aceasta a fost anulată prin recurs pe 20 februarie 2007. 

Miron Cozma a fost în sfârșit eliberat din închisoare pe 2 decembrie 2007, primind însă restricție de intrare în Petroșani sau București. După ce a părăsit Rahova, a zburat la Timișoara. 

Pe 13 iunie 2017, a fost trimis în judecată, alături de Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu și alții, pentru infracțiuni contra umanității. 

 „Mie nu îmi este frică de puşcărie. Am stat 11 ani în puşcărie şi nu a mişcat nimeni în faţa mea. Vă aduceţi aminte că am făcut concert la Rahova cu BUG Mafia. (...) Am bătut 20.000 de miliţieni la Costeşti cu 7.000 de mineri. Victor Ciorbea a disponibilizat 30.000 din armata mea de 43.000 de mineri din Valea Jiului. Am rămas cu 13.000 şi au crezut că m-au învins. Am luat 7.000 de mineri şi am bătut 20.000 de poliţişti şi jandarmi. Scrie în rechizitoriu", declara Cozma prin 2018. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.