Scandalul delapidării fondurilor de război ale serviciului secret al Armatei. Șeful DGIA susține că nu a știut. Instanța punctează posibile responsabilități ale gen. Marian Hăpău: neglijență în serviciu sau complicitate | ANALIZĂ


Scandalul delapidării fondurilor de război ale serviciului secret al Armatei. Șeful DGIA susține că nu a știut. Instanța punctează posibile responsabilități ale gen. Marian Hăpău: neglijență în serviciu sau complicitate | ANALIZĂ

Generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, fost adjunct al Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), a fost arestat preventiv pentru 30 de zile fiind acuzat că a delapidat peste 179.000 de dolari din fondurile operative ale serviciului secret al Armatei destinate situațiilor de criză sau de război. Măsura a fost dispusă de judecătorul de drepturi și libertăți, lt.- col George Dorel Matei, de la Curtea Militară de Apel București.

Șeful inculpatului, generalul Marian Hăpău (foto), care conduce DGIA, a susținut în fața procurorilor că nu a știut de activitatea infracțională a subalternului său, deși avea obligația legală să verifice situația fondurilor operative.

Instanța care a dispus arestarea gen. Gherghe ia în considerare trei posibile piste: neștiință, neglijență sau rea-credință. Altfel spus, neglijență în serviciu sau complicitate.

Regimul fondurilor operative

Fondurile operative în munca de informații și contrainformații sunt foarte bine reglementate de legislația din domeniul securității naționale. Conform legii de organizare și funcționare a MApN, dar și legislației de securitate în întregime, aceste fonduri operative sunt destinate exclusiv activității informativ- operative (culegerea de informații, investigații de contrainformații etc.) În niciun caz, aceste fonduri nu se pot direcționa spre alte capitole bugetare.  

Fondurile necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor structurilor Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA) se asigură de la bugetul MApN, deci de la Bugetul de stat, fără a fi precizate concret pe ce se cheltuiesc ele.

Modul de planificare, evidenţă, utilizare/realizare, justificare şi control a acestor fonduri necesare funcționării și îndeplinirii atribuțiilor și misiunilor specifice se stabilește de către conducerea DGIA, de structurile subordonate, DCiSM sau DIM, și se justifică prin acte la nivelul șefului Direcției financiar-contabile a MApN și ministrului Apărării.

În anumite cazuri, situația fondurilor se prezintă și în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către ministrul Apărării, membru de drept, sau de către șeful DGIA, DCiSM sau DIM, în calitate de invitați.

Ștampila cu semnătura gen. Hăpău

Concret, în data de 27 noiembrie 2018, gen. (r) Iulian Cristian Gherghe și-a însușit fără drept suma de 179.470 USD din fondurile ce aparțin UM 02630, indicativul DGIA, prin retragerea din contul bancar al acestei unități a acestei sume. El a folosit banii în vederea achiziționării în interes personal a unui teren și a unui imobil în localitatea Corbeanca.

Pentru a retrage suma, susțin procurorii militari, gen. Gherghe a falsificat declarația de plată externă, aplicând fără drept pe acest înscris ștampila unității și contrafăcând semnătura comandantului DGIA, gen. Marian Hăpău, prin aplicarea unei ștampile cu semnătura acestei persoane.

Gen. Marian Hăpău a recunoscut, în fața procurorilor, că știa despre existența acestei ștampile cu semnătura sa, dar a susținut că nu era destinată aplicării pe documentele instituției, ci pe felicitările pe care DGIA le trimitea cu diverse prilejuri. În plus, gen. Hăpău a susținut că semnătura sa era diferită de cea obișnuită.

Procurorii militari au comparat, însă, semnăturile și au stabilit că „nu există deloc diferențe majore, cele două semnături fiind în bună măsură identice.”

Mai mult decât atât, instanței de drepturi și libertăți, care a dispus arestarea preventivă a gen. Gherghe, nu i-a fost clar temeiul pentru care directorul general al DGIA a încuviințat, sau cel puțin a tolerat, existența unei ștampile cu semnătura sa, care nici măcar nu se afla în permanență în posesia sa.

Nimeni nu a controlat

Generalul (r) Iulian Cristian Gherghe, constată judecătorul de drepturi și libertăți, „a luat banii de la bancă, deplasându-se acolo cu mașina de serviciu condusă de șoferul instituției, a luat bancnotele pe care le-a pus într-o geantă și dând dovadă de un deosebit sânge rece i-a introdus în sediul instituției și i-a poziționat în seiful său din birou.”

Ce este și mai revoltător este faptul că, din 27 noiembrie 2018 și până în prezent, nimeni din conducerea DGIA nu a știut de sustragerea acestei sume de bani din conturile speciale destinate utilizării pe timp de criză sau război. Timp de un an de zile inculpatul Gherghe a ținut banii chiar în seiful din biroul său.

Cu toate acestea, judecătorul de drepturi și libertăți de la Curtea Militară de Apel București a constatat că „nimeni nu a fost interesat de modul în care inculpatul, locțiitor al directorului general DGIA, și-a achiziționat un teren și a început să edifice un imobil în localitatea Corbeanca.”

„Nu a existat niciun control financiar-contabil, nici măcar unul de rutină, în doi ani de zile, nimeni nefiind interesat de soarta conturilor DGIA destinate situațiilor de criză sau război”, a precizat judecătorul lt.- col George Dorel Matei.

În opinia magistratului există doar trei posibile explicații a acestei stări de fapt: neștiință, neglijență sau rea-credință.

Instanța vorbește și de „lipsa oricăror elemente de control în cadrul instituției, neglijență deosebită și posibilă intenție indirectă de sprijin din partea altor persoane din cadrul DGIA”.  

Potrivit legii, cei care trebuia să supravegheze modul în care sunt cheltuite fondurile operative sunt gen. Marian Hăpău, șeful DGIA, precum și șeful Direcției financiar-contabilă a instituției.  

Un lucru important de precizat în context: pentru ca gen. Iulian Gherghe să poată scoate din conturile DGIA suma de 179.470 USD avea nevoie de semnătura șefului financiar-contabil, care era obligat să-l însoțească la bancă, în cazul de față Banca Comercială Română (BCR).

Situația fondurilor operative trebuie verificată anual

Verificarea fondurilor operative trebuie făcută la finalul fiecărui an fiscal. Dacă la încheierea exerciţiului bugetar sunt fonduri operative neutilizate se reportează pentru anul următor. Totul se face prin bugetul general al MApN.  

În acest caz apare întrebarea cum au fost justificați banii retrași din cont la sfârșitul anului 2018 de către gen. Gherghe la verificarea din martie 2019, de la finalul anului fiscal? A fost identificată suma de 179.470 USD, scoasă din fondurile de criză și război?  Care a fost situația în anul 2020?

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.