Laura Scântei: "Reprezentanții PNL din Comisia Juridică a Senatului au votat ÎN FAVOAREA ridicării imunității parlamentare a lui Florian Bodog"


Laura Scântei: "Reprezentanții PNL din Comisia Juridică a Senatului au votat ÎN FAVOAREA ridicării imunității parlamentare a lui Florian Bodog"

Comisia Juridică a Senatului a respins luni, 19 aprilie, cererea DNA privind avizarea urmăririi penale în cazul fostului ministru al Sănătății Florian Bodog. Miercuri, 21 aprilie, se va desfășura votul final în plenul Senatului. Votul în cadrul Comisiei Juridice a fost secret. Șase senatori au votat "pentru" cererea DNA, șase s-au abținut, iar un senator a votat "împotriva" solicitării procurorilor. Comisia Juridică este formată din 5 senatori PSD, 4 de la PNL, 2 de la USRPLUS şi câte unul de la UDMR şi AUR. Erau necesare 7 voturi în favoarea solicitării DNA. 

CITIȚI ȘI: Cererea DNA de urmărire penală a pesedistului Bodog, respinsă în Comisia Juridică. Simona Spătaru: "Vom solicita ca votul final să fie la vedere!"

Președinta Comisiei Juridice, liberala Laura Scântei, a declarat că membrii PNL ai Comisiei Juridice au votat în favoarea cererii DNA. De asemenea, Scântei a făcut un apel către ceilalți senatori să voteze miercuri pentru ridicarea imunității parlamentare a senatorului PSD Florian Bodog. În acest sens, președinta Comisiei Juridice a expus motivele pentru care a votat astăzi în favoarea solicitării procurorilor DNA.

"Toți cei patru reprezentanți #PNL în Comisia Juridică a Senatului au votat astăzi ÎN FAVOAREA ridicării imunității parlamentare a lui Florian Bodog, fost ministru PSD al sănătății. Alături de senatorii liberali Claudia Mihaela Banu, Daniel Fenechiu, Vasilică Potecă, am considerat că procurorii trebuie să înceapă urmărirea penală a fostului ministru și că menirea Parlamentului nu este obstrucționarea Justiției.

Ca senator #PNL și președintă a Comisiei juridice a Senatului regret că dintre cele 13 voturi exprimate, doar 6 voturi au fost #pentru ridicarea imunității lui Florian Bodog. Votul a fost secret, iar alți șase senatori s-au abținut, în vreme ce un vot a fost împotriva ridicării imunității. Sper ca votul plenului Senatului să fie unul majoritar favorabil pentru a arăta în mod clar că nu dorim să folosim #imunitatea ca instrument politic și procedural pentru a împiedica înfăptuirea justiției. Suntem egali în fața legii, iar Parlamentul nu trebuie să fie #scut pentru protejarea unor parlamentari, foști sau actuali miniștri, suspectați de săvârșirea unor fapte penale pe durata mandatului de ministru.

Motivele pentru care am spus #DA la ridicarea imunității lui Florian Bodog reprezintă în același timp și alinierea la standardele europene în privința cercetării de către procurori a parlamentarilor. Mai jos, vă prezint considerentele mele:  

1. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reţinut că în privinţa mandatului de membru al Guvernului, Constituţia nu a instituit imunitatea guvernamentală, ci doar o altă măsură de protecţie, de ordin procedural, menită să ocrotească #interesulpublic în exercitarea atribuțiilor unui ministru.

Or în speța Bodog nu intră sub protecția mandatului de ministru al sănătății, faptele săvârșite de fostul ministru al sănătății, ca angajator, în relațiile de muncă cu o fostă consilieră personală.

2. Prin Raportul privind statul de drept, adoptat în anul 2020, Comisia Europeană remarcă faptul că în România, Parlamentul afectează prin deciziile sale, eficacitatea derulării urmăririlor penale în cazul cererilor de autorizare a investigațiilor cu privire la un deputat sau senator atunci când acesta deține în același timp sau a deținut funcția de ministru.

Răspunzând recomandărilor formulate de MCV și de GRECO, Camera Deputaților și-a modificat regulamentul de procedură în 2019, făcând trimitere la criteriile stabilite de Comisia de la Veneția, dar Senatul nu are o procedură similară. Două cereri din 2019 de începere a urmăririi penale în cazul a doi foști miniștri și parlamentari au fost respinse.

3. Prin ultimul Raport privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare MCV (COM(2019) 499 Bruxelles, 22.10.2019), Comisia Europeană a constatat că “la începutul lunii iunie 2019, a fost respinsă o cerere din partea organelor de urmărire penală de ridicare a imunității președintelui Senatului, iar în luna septembrie, Senatul a respins o cerere de începere a urmăririi penale în cazul unui senator care a fost ministru al sănătății." iÎn consecintă, Comisia solicita prin Raportul MCV ca Parlamentul să remedieze Recomandarea nr.10 privind:  

„Adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. De asemenea, guvernul ar putea avea în vedere modificarea legii pentru a limita imunitatea miniștrilor la perioada mandatului. Aceste măsuri ar putea fi luate cu ajutorul Comisiei de la Veneția și al GRECO.”

4. Raportul Comisiei de la Veneţia privind scopul şi ridicarea imunităţii parlamentare CDL-AD(2014)011" stabilește criterii obiective şi linii directoare cu valoare de standarde europene comune pentru ridicarea imunităţii parlamentare ( capitolul V) pentru a evita utilizarea abuzivă a imunității, precum și deciziile selective și arbitrare.

Normele naționale privind inviolabilitatea parlamentară ar trebui:

• să poată fi ridicate, urmând proceduri clare și imparțiale

• să nu protejeze împotriva investigațiilor preliminare ale cazului în cauză

• să nu se aplice dacă membrul este prins în flagrant delict

• să nu se aplice infracțiunilor deosebit de grave

• să nu se aplice infracțiunilor minore sau administrative, cum este și speta senatorului Bodog Florian Dorel, fost ministru al sănătății.

Votul de azi din Comisia Juridică arată ipocrizia, dar și lipsa de obiectivitate a unor senatori si a unor partide precum PSD și dorinta acestora de a folosi artificial și politic o garanție de procedura pentru a împiedica soluționarea unor dosare penale privind miniștrii (foști sau actuali). Comisia Juridică nu are competența de a efectua judecăți de valoare procesuală asupra fondului cauzei și nici să se pronunțe cu privire la vinovăția sau nevinovăția senatorului în cauză sau dacă acuzațiile formulate justifică sau nu solicitarea de începere a urmăririi penale.  

Cu astfel de decizii, Parlamentul nu va reuși să iși consolideze legitimitatea și transparența democratică, va slăbi prin astfel de decizii, statul de drept și va obstrucționa înfăptuirea justitiei pentru toți", a scris liberala pe Facebook. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.