120 de spioni ai Moscovei, expulzați din ambasadele Rusiei din întreaga lume, de la începutul războiului din Ucraina

Guvernele din întreaga lume au trimis acasă aproximativ 120 de ofițeri de informații ruși de la invazia Ucrainei, ca parte a efortului mai amplu de expulzare a diplomaților Moscovei, potrivit unui înalt oficial occidental al serviciilor secrete.

Mai mulți oficiali au declarat miercuri că expulzările au fost o victorie semnificativă în contraspionaj, care ar lăsa fără succes eforturile Rusiei, dar foștii oficiali au avertizat că Moscova va avea alte modalități de a colecta informații și că astfel de sancțiuni vor avea un impact redus asupra războiului din Ucraina.

Un jurnalist al publicației The Economist a estimat anterior expulzările de diplomați la nivel mondial la 385, acesta cel mai mare efort coordonat din istorie.

În 2018, după atacul unui agent al Moscovei asupra unui fost ofițer rus de informații care locuia în Marea Britanie, Londra a inițiat un demers internațional pentru a-i expulza pe ofițerii de informații ai Moscovei din ambasadele din întreaga lume.

Un înalt oficial al serviciilor secrete occidentale, care nu a fost autorizat să discute public această problemă, a declarat că numărul spionilor ruși expulzați de la invazia Rusiei din februarie a Ucrainei este chiar mai mare decât campania din 2018. Deși expulzările diplomatice nu vor opri activitățile de informații rusești în Europa sau în Statele Unite, „acesta este cel mai bun factor limitativ la care putem apela în prezent”, a declarat oficialul.

Aproape fiecare țară are o serie de spioni și ofițeri de informații staționați în diferitele sale ambasade din întreaga lume. Ofițerii de informații care lucrează de la ambasade operează de obicei sub acoperire oficială ca diplomați, acest fapt oferindu-le un grad de imunitate. Spionii care operează într-o țară nu sub acoperire diplomatică, ci în directori de afaceri sau în alte roluri, sunt lipsiți de protecție dacă sunt prinși atentând la siguranța statului gazdă.

Rusia are trei mari servicii de informații și are mult mai mulți agenți în capitalele străine decât majoritatea națiunilor. Oficialii au spus că expulzările vor aduce Rusia mult mai aproape de paritate, ceea ce înseamnă că va avea același număr de agenți de informații în capitalele europene ca și celelalte țări la Moscova. Cu toate acestea, Rusia este de așteptat să nu rămână cu mâinile în sân, și să încerce să-și păstreze avantajul expulzând, la rându-i, diplomați din ambasadele străine.

Îndepărtarea ofițerilor de informații din Europa va crea probleme Moscovei pe termen lung, dar pe termen scurt președintele Vladimir Putin poate obține încă informațiile pe care le dorește în legătură cu intențiile occidentale prin intermediul agențiilor de știri.

După Franţa şi Germania luni, Italia, Danemarca, România și Suedia au anunțat, la rândul lor, marţi, decizia de a expulza zeci de diplomaţi ruşi, marcând o nouă degradare a relaţiilor cu Moscova, după descoperirea de masacre imputate forţelor ruse lângă Kiev. 

În urma informaţiilor asupra morţilor din Bucea, Lituania a anunţat expulzarea ambasadorului Rusiei "ca răspuns la agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei suverane şi la atrocităţile comise de forţele armate ruse".

Mai multe ţări europene au luat deja măsuri similare. Pe 29 martie, Belgia a anunţat expulzarea în termen de 15 zile a 21 de persoane ce lucrau pentru ambasada şi consulatul Rusiei, suspectate de implicare în "operaţiuni de spionaj şi de influenţă ce ameninţau securitatea naţională".

În aceeaşi zi, Ţările de Jos au decis expulzarea a 17 persoane "acreditate în calitate de diplomaţi pe lângă reprezentanţe ruse" în această ţară, dar care "erau în secret activi în calitate de ofiţeri de informaţii". Pe 23 martie, Polonia a anunţat, prin vocea ministrului său de interne Mariusz Kaminski, expulzarea a 45 de "spioni ruşi care se dădeau drept diplomaţi".

Rusia a declarat că va reacţiona prin decizii similare. Ministrul-adjunct al afacerilor externe rus, Aleksandr Gruşko, citat marţi de agenţia TASS, a fost foarte clar în această privinţă: "Vom lua, desigur, măsuri similare", a spus el. "Este clar că este vorba de o campanie coordonată dinainte. Aceasta aduce o lovitură relaţiilor bilaterale, canalelor de discuţie diplomatice", a adăugat Gruşko, estimând că "urmările se vor face simţite foarte mult timp".