Cum a evitat un alt lider rus declanșarea unui mare război în inima Europei. Scriitorul ruso-ucrainean Vladimir Fedorovski: „Zidul a căzut întrucât Gorbaciov a refuzat să ucidă pentru a guverna” / „Gorbaciov şi echipa sa au înţeles că vor deveni ostaticii KGB-ului şi ai armatei dacă vor accepta recursul la forţă”


Cum a evitat un alt lider rus declanșarea unui mare război în inima Europei. Scriitorul ruso-ucrainean Vladimir Fedorovski: „Zidul a căzut întrucât Gorbaciov a refuzat să ucidă pentru a guverna” / „Gorbaciov şi echipa sa au înţeles că vor deveni ostaticii KGB-ului şi ai armatei dacă vor accepta recursul la forţă”

Într-o corespondență pentru RFI, poetul și dramaturgul român stabilit la Paris Matei Vișniec relatează o serie de declarații făcute pentru Le Figaro de scriitorul și diplomatul rus de origine ucraineană Vladimir Fedorovski, în trecut colaborator apropiat al ultimului lider sovietic, Mihail Gorbaciov, iar în ultimele decenii autorul unor bestselleruri internaționale.

Stabilit în Franța de peste două decenii, Fedorovski, în prezent cetățean francez, a precizat pentru „Le Figaro” că prăbuşirea zidului de la Berlin nu s-ar fi putut produce pe 9 noiembrie 1989 dacă la Moscova nu s-ar fi aflat la putere un lider reformator înconjurat de o echipă reformatoare. În Germania erau staţionaţi 500 000 de soldaţi sovietici în urmă cu 30 de ani. Iar KGB-ul l-a informat pe Gorbaciov că dispunea de un plan de intervenţie în cazul în care germanii ar fi forţat unificarea. Vladimir Fedorovski evocă în interviul său un moment precis, care s-a derulat pe 10 iunie 1989, când Gorbaciov şi echipa sa au înţeles un lucru: şi anume că vor deveni ostaticii KGB-ului şi ai armatei dacă vor accepta recursul la forţă.

Decizia lui Gorbaciov de a nu folosi forţa a avut însă şi alte motivaţii. Citez din ce spune Vladimir Fedorovski: „În realitate, arhitecţii a ceea ce s-a numit Perestroika au ajuns la concluzia că regimul sovietic era criminal şi că trebuia ieşit din această logică. Zidul a căzut întrucît Gorbaciov a refuzat să ucidă pentru a guverna”.

Iată o concluzie care merită tot respectul, ca şi liderul care a pus-o, în urmă cu 30 de ani, în aplicare. Deşi Gorbaciov a devenit între timp, după cum arată mulţi alţi observatori, unul dintre cei mai detestaţi oameni din Rusia, mai arată Vișniesc în corespondența sa pentru RFI.

Într-adevăr, în vreme ce în occident este iubit, ridicat la rangul de erou care a dat jos Zidul Berlinului, punând capăt tiraniei de decenii a regimurilor comuniste în estul Europei și în Uniunea Sovietică, în Rusia, Gorbaciov, astăzi în vârstă de 91 de ani, nu se bucură nici de departe de un asemenea renume sau de o popularitate importantă. Mai mult, un sondaj de opinie, publicat în ziua în care fostul lider sovietic împlinea 85 de ani arăta că numai 12% dintre cei intervievați cred că a făcut ce a putut mai bine pentru țara sa, introducând reformele necesare, în timp ce 24% au declarat că este un „infractor“, un criminal, care a distrus URSS. Pentru mulți ruși, destrămarea Uniunii Sovietice a lăsat un gol imens și un sentiment puternic că viața de atunci era mai bună. Doar 1% dintre respondenții unui sondaj realizat, în 2021 (când s-au împlinit 30 de ani de la destrămarea URSS) de Centrul independent Levada au menționat cele mai grave crime ale sistemului, inclusiv lagărele de muncă forțată din Gulag, și că în URSS au avut loc represiuni politice și execuții care sunt cunoscute în Occident. De altfel, însuși tiranul de la Kremlin, Vladimir Putin, a descris prăbușirea URSS drept „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolul”.

Nu este prima oară când scriitorul Vladimir Fedorovski (foto jos), fost diplomat sovietic şi traducător pentru Leonid Brejnev, opinează că URSS s-a destrămat pentru că ultimul său lider nu a vrut să facă război. Aleksandr „Iakovlev (arhitectul perestroikăi, n.red) mi-a spus că reacţia preşedintelui sovietic îi amintea de destinul ţarului Nicolae al II-lea la începutul Revoluţiei Ruse. El nu îşi dorea reproducerea unui război civil. A făcut o comparaţie mai recentă: imaginaţi-vă o Iugoslavie de o sută de ori mai mare şi cu 30.000 de focoase nucleare”, spunea Fedorovski într-un alt interviu acordat tot pentru „Le Figaro”.

El a respins teoriile precum că Gorbaciov era înconjurat de agenţi mandataţi de CIA să submineze, chiar să distrugă Uniunea Sovietică, „Uniunea Sovietică a murit pentru că Gorbaciov a încetat să ucidă pentru a guverna”, este concluzia fermă a lui Vladimir Fedorovski.

vladimir fedorovski1
Vladimir Fedorovski 

Autorul unor volume de mare succes, traduse și în limba română, precum „În slujba Kremlinului. Spioni care au schimbat cursul istoriei” sau „Secolul roșu. De la revoluția bolșevică la Putin”, Vladimir Fedorovski s-a născut la Moscova în urmă cu aproape 72 de ani (27 aprilie 1950). Este fiul unei rusoaice și al unui ucrainean erou al celui de-Al Doilea Război Mondial. Deosebit de talentat la limbi străine, Vladimir Fedorovski, vorbitor de franceză, engleză și araba, a asistat adesea, în calitate de translator, la întâlnirile lui Brejnev cu liderii țărilor arabe.  S-a împrietenit cu Aleksandr Iakovlev, principalul arhitect al perestroikăi, a devenit apoi un colaborator apropiat al lui Gorbaciov, fiind numit consilier diplomatic in Franta, cu misiunea de a explica perestroika (1985-1990). Cariera sa politică a durat însă doar un an, într-o perioadă de răscruce a căderii comunismului în Rusia. În 1991 a fost unul din fondatorii Mișcării pentru reforme democratice din URSS, al cărei purtător de cuvânt a fost în timpul puciului paleo-comunist de la Moscova, din luna august a aceluiași an. Din această experiență s-a născut cartea „Histoire secrete du coup d'Etat” (1991) care a avut un rol determinant în îmbrățișarea unei cariere de scriitor de mare success în Occident. Este astăzi unul dintre cei mai publicați scriitori de origine rusă din Franța, ultimul său volum, apărut la editura Balland în luna martie 2022, fiind dedicat situației din Ucraina – „Poutine, Ukraine, Faces caches”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.