Oficialii bulgari s-au săturat de refugiații din Ucraina și anunță că statul va opri curând sprijinul pentru aceștia. Nici România nu susține de bunăvoie Kievul. „Este împinsă de NATO” / În România, „există o răceală, dacă nu chiar o aversiune oficială față de eroismul ucrainean”

Ministrul bulgar al Turismului, Hristo Prodanov, a făcut o serie de declarații la adresa refugiaților din Ucraina pe cât de meschine și necivilizate, pe atât de mincinoase, afirmând că aceștia au trăit luni de zile pe cheltuiala statului, iar această situație trebuie să înceteze curând. În realitate însă, așa cum au dezvăluit proprietarii de hoteluri din stațiunea Nisipurile de Aur (Marea Neagră) care găzduiesc ucraineni refugiați, statul nu a plătit nicio leva, până în prezent, pentru aceștia.

„După 31 mai, sprijinul statului pentru refugiați trebuie să înceteze. Am dat dovadă de 3 luni de umanitate și înțelegere, după care acești oameni trebuie să intre pe piața muncii, să locuiască în apartamente, să plătească chirie, să trăiască și să muncească ca toți ceilalți”, a spus ministrul Hristo Prodanov, într-o declarație calificată de agenția de presă Sega drept ”arogantă”, potrivit Rador. 

Întrebat cum îi vom trimite pe ucraineni la muncă, având în vedere că Bulgaria nu le-a oferit copiilor niciun loc în grădinițe, ministrul turismului a promis că statul va ajuta. „La opt săptămâni de la începutul războiului, însă, statul continuă însă să nu facă nimic pentru a asigura spații în centre pentru copii, preferând să plaseze aceste sarcini voluntarilor”, a mai transmis agenția Sega.

Pe de altă parte, ministrul turismului nu a omis să sublinieze că Bulgaria va cere despăgubiri Uniunii Europene pentru aceste costuri. În același timp, nevoile de bază ale refugiaților pentru hrană, apă și articole de igienă continuă să fie acoperite prin eforturile a mii de bulgari.

România îi ajută în continuare pe refugiații ucraineni, voluntarii fac eforturi extraordinare în acest sens, se trimit zilnic ajutoare umanitare peste graniță (majoritatea fiind însă inițative private, nu la nivel de stat), însă la nivel politic și militar atitudinea României este de-a dreptul rușinoasă. O arată o analizată realizată de G4media, care indică faptul că România, deși are o minoritate importantă în Ucraina, grav afectată și ea de conflictul armat, a trimis în țara vecină „câteva căști și veste anti-glonț”.

România o țară cu peste 20 de milioane de locuitori și un Produs Intern Brut de 223 de miliarde de euro i-a trimis Ucrainei 2.000 de căști de protecție și 2.000 de veste antiglonț în valoare de 2 milioane de euro.  Estonia, în schimb, un stat cu 1,3 milioane de locuitori și un Produs Intern Brut sub 35 de miliarde de euro a ajutat Ucraina cu aproape 1400 de tone de tehnologie militară în valoare de 222 de milioane de euro, plus sistemele antitanc Javelin, mine antitanc, muniție, echipamente de protecție, arme de calibru mic, 13 vehicule, obuziere , 50.000 de rații de câmp. Detalii AICI

„Polonia s-a impus ca lider al Flancului Estic, în contextul războiului din Ucraina. Este urmată de statele baltice, apoi de Cehia și Slovacia. Chiar și Bulgaria, țară slavă, s-a poziționat mai clar de partea ucrainenilor decât România, care s-a prezentat foarte slab în relație cu Kievul”, precizează Iulia Joja, conferențiar la Universitatea Georgetown, din Washington D.C., într-un interviu pentru PressHUB.

În plus, spre deosebire de Bulgaria, România nu a semnat nici una dintre cele două scrisori de susținere a candidaturii la UE a Ucraina.

„Susținem Republica Moldova, dar nu și Ucraina. Iar România nu a explicat acest lucru. E bine că ne-am concentrat pe Republica Moldova, ar trebui să vedem chiar mai multă susținere acolo, pentru că Moldova este într-o situație extrem de dificilă. Dar în ceea ce privește relația cu Ucraina, susținerea este complet insuficientă militar și politic. Umanitar suntem în zona neutră.

Chiar și americanii se întreabă cum se poate ca România, care are cea mai lungă graniță UE și NATO cu Ucraina, care este una dintre cele mai pro-occidentale țări din punct de vedere al opiniei publice, să fie la capătul celălalt al spectrului.

Din punct de vedere al comunicării strategice, în relația bilaterală, România a problematizat aproape exclusiv situația minorităților române pe teritoriul Ucrainei, în contextul legii limbii, care a fost dată de fapt împotriva Rusiei, nu împotriva celorlalți.

Nu ne poziționăm la fel de radical cu Ungaria, dar suntem pe aceeași linie și pe aceleași priorități. Și știm că Ungaria este calul troian al Rusiei în cadrul UE și a funcționat în diverse contexte politice, din 2014, pentru blocarea inițiativelor de aducere mai aproape politic și economic a Ucrainei în UE”, a mai precizat  Iulia Joja. Interviul poate fi citit integral AICI.

„Există o răceală, dacă nu chiar o aversiune oficială față de eroismul ucrainean. Dincolo de discursuri și declarații, e evidentă inadecvarea Bucureștiului și lipsa solidarității la nivel politic. Felul în care a fost primit președintele ucrainean în Parlamentul României și discursurile de întâmpinare spun totul despre cum privește elita politică autohtonă lupta pentru supraviețuire a ucrainenilor”, arată și jurnalista Sabina Fati într-o opinie pentru Deutsche Welle. Integral AICI. 

CITEȘTE ȘI: VIDEO. Ministrul de Externe din Ucraina, cuvinte de laudă la adresa României. „Politica României, începând cu 24 februarie, este una inteligentă!” / „Și-a arătat adevărata faţă, o faţă de prieten. Nu vom uita niciodată!" / Ministrul Aurescu a evitat să precizeze dacă Bucureștiul ajută Kievul cu avioane și arme / Kuleba: „Nu spunem ce primim și de unde primim”

Sursa FOTO sus: Facebook, meciul caritabil de joi dintre CFR Cluj și Dinamo Kiev

De la debutul invaziei din Ucraina, niciun oficial român, cu excepția câtorva parlamentari și eurodeputați de la USR, nu a trecut granița în Ucraina, unde trăiește o importantă minoritate română. 

Vineri a venit la București ministrul ucrainean de Externe. 

Premierul Nicolae Ciucă pe Facebook, un comentariu sec din care nu rezultă că România ar intenționa să ajute și militar țara vecină: 

„L-am primit astăzi, la Palatul Victoria, pe ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.

A fost analizată, în cadrul întrevederii, situația de securitate și militară din regiune, în urma agresiunii militare ruse.

A fost evidențiat rolul important al hub-ului umanitar de la Suceava în colectarea și coordonarea formelor de sprijin acordat la nivel european și internațional.

Am prezentat eforturile autorităților, alături de societatea civilă, voluntari și organizații umanitare internaționale în sprijinirea celor peste 800 de mii de refugiați ucraineni intrați în țara noastră de la izbucnirea războiului.

Pentru ajutor umanitar, gestionarea fluxului de refugiați, facilitarea exporturilor ucrainene - sprijinul acordat Ucrainei va continua! L-am asigurat în acest sens pe ministrul Kuleba.

Ministrul de Externe ucrainean, Dmytro Kuleba, a prezentat pe larg situația militară de pe teren din Ucraina și a mulțumit Guvernului României și cetățenilor români pentru tot sprijinul acordat și solidaritatea manifestată încă de la declanșarea agresiunii militare ruse.

Totodată, diplomatul ucrainean a transmis României invitația de a contribui substanțial la eforturile necesare pentru reconstrucție în Ucraina”.