Războiul Rusiei se apropie de România. Care sunt MOTIVELE din spatele provocărilor rusești regizate în așa-zisa Transnistria


Războiul Rusiei se apropie de România. Care sunt MOTIVELE din spatele provocărilor rusești regizate în așa-zisa Transnistria

Continuă și se înmulțesc provocările rusești din așa-zisa Transnistria. E vorba despre înscenarea unor incidente care ulterior pot fi folosite drept pretext pentru mutările militare ale Kremlinului. 

Momentan, în fâșia transnistreană (controlată draconic de Rusia) se găsesc aproximativ 1.500 de militari ruși, preconizându-se că regimul-fantomă de la Tiraspol s-ar putea baza, în urma mobilizării, pe o armată evaluată între 10.000 și 15.000 de militari. Nu este clară dotarea cu tehnică de luptă, însă în orice caz e vorba de armament vechi din perioada anii ‘90. 

Amintim că voci de la Kremlin insistă că a doua etapă a războiului vizează și R.Moldova – lucru deloc greu de realizat, având în vedere trupele rusești de ocupație de pe teritoriul acesteia, deși străvechiul obiectiv al Rusiei este altul: controlul asupra gurilor Dunării. De notat că Moscova arată cu degetul direct spre România, acuzând mincinos Bucureștiul că ar viza o „anexare” a R.Moldova.  În ”logica” aceasta trebuie înțelese înscenările de la Tiraspol. Kievul susține, de câteva zile, că următoarea pe lista lui Putin este R.Moldova, ucrainenii avertizând încă de acum câteva săptămâni că au sesizat mișcări dubioase în așa-zisa Transnistria, anunț care a fost urmat de aruncarea în aer a unui pod de legătură. La rându-i, președinta R.Moldova – proeuropeana Maia Sandu – s-a declarat îngrijorată de provocările rusești de la Tiraspol.  

Istoricul și jurnalistul George Damian explică faptul că un eventual atac rusesc din așa-zisa Transnistria îndreptat către Odessa ar fi o mutare sortită eșecului, fiind puțin probabilă în actualele condiții, ”însă o activare a forțelor ruse și transnistrene în condițiile prezenței forțelor ruse în preajma Odessei ar putea înclina decisiv balanța”

Podul.ro vă prezintă în integralitate analiza pe care istoricul George Damian a postat-o pe Facebook: 

”Războiul se apropie de România – atacuri cu autor necunoscut în Transnistria. A 62-a zi de război în Ucraina

1. În Transnistria au avut ieri loc mai multe atacuri: o serie de explozii au dărâmat antenele radio din localitatea Maiak, a fost înregistrată o explozie lângă o unitate militară din localitatea Parcani și ar fi fost atacat cu o dronă un aerodrom militar de lângă Tiraspol. Ca și în urma atacului cu lansatoare de rachete împotriva sediului serviciului de informații de la Tiraspol de acum două zile nici în urma atacurilor de ieri nu au fost înregistrate victime. Președintele de la Tiraspol Krasnoselski a anunțat că în regiunea Transnistria va fi impus codul roșu de alertă antiteroristă, vor fi organizate filtre la intrarea localităților și patrule de militari în localități. Sursele transnistrene susțin că persoanele care au dus la îndeplinire aceste atacuri ar fi venit din Ucraina și au reușit să se întoarcă. Președinta Maia Sandu a declarat că atacurile din Transnistria au fost provocate de tensiunile dintre diverse grupări din interiorul regimului de la Tiraspol. Kremlinul a anunțat prin purtătorul de cuvânt Peskov că urmărește cu atenție evenimentele din Transnistria, Ministerul rus de Externe a anunțat că dorește evitarea unui scenariu care ar duce la o intervenție rusă în Transnistria. Kievul a anunțat prin consilierul prezidențial Podoliak că Rusia încearcă să destabilizeze Transnistria și că Republica Moldova ar trebui să se aștepte la „musafiri”, o referire la militarii ruși, Ministerul ucrainean de Interne a anunțat că atacurile din Transnistria au fost organizate de serviciile de informații ruse, Ministerul Apărării de la Kiev a respins acuzația că ar pregăti un atac preventiv în Transnistria (în presa ucraineană au apărut recent articole care solicită atacarea preventivă a Transnistriei, mai ales pentru capturarea munițiilor de proveniență rusă depozitate aici).

2. Ce se va întâmpla cu Transnistria în contextul actualului război din Ucraina este o întrebare care își așteaptă încă răspunsul. În Transnistria se găsesc circa 1.500 de militari ruși, iar regimul de la Tiraspol are la dispoziție o armată evaluată între 10.000 – 15.000 de militari. Nu este clară dotarea din punctul de vedere al tehnicii de luptă, în orice caz e vorba de echipamente vechi din anii 90, nu au fost semnalate în ultimele decenii transporturi semnificative de mijloace de luptă moderne în regiune. Un atac cu șanse de reușită dinspre Transnistria spre Odessa este foarte puțin probabil în aceste condiții, însă o activare a forțelor ruse și transnistrene în condițiile prezenței forțelor ruse în preajma Odessei ar putea înclina decisiv balanța. Zilele trecute generalul rus Minnekaiev a declarat că unul din obiectivele Rusiei este cucerirea Odessei și realizarea contactului cu Transnistria. Presa rusă a început zilele acestea să agite ideea unei intervenții militare a României în Republica Moldova și a Ucrainei în Transnistria, fiind amintită în același timp discriminarea la care sunt supuși etnicii ruși în Republica Moldova (în condițiile în care aceștia reprezintă undeva la 2% din populație).

3. Forțele ruse au anunțat că au ocupat ieri localitatea Zavodî, la sud-vest de Izium, în direcția localității Velika Kamîșevaka, un punct fortificat al forțelor ucrainene. La sud de Izium forțele ruse au avansat spre localitatea Dolghenkoe, în direcția Slaviansk și Kramatorsk. Au continuat luptele la Rubijne și Popasna. Per ansamblu rușii fac progrese dinspre nordul Donbasului.

4. În regiunea Zaporoje rușii au ajuns la 20 de km de orașul Zaporoje, acest oraș a fost atacat ieri cu rachete de croazieră ruse. Orașul Nikolaiev se pregătește pentru un nou asalt al forțelor ruse, au început să fie ridicate structuri defensive în oraș. Rușii ar fi mobilizat forțe importante la Herson, aduse din Crimeea pentru reluarea atacului asupra Nikolaievului.

5. Au continuat și ieri atacurile asupra combinatului Azovstal din Mariupol unde se găsesc circa 1000 de militari ucraineni din regimentul Azov alături de rămășițele brigăzii de pușcași marini. Moscova insistă ca militarii ucraineni din Mariupol să se predea – ceea ce ar constitui o lovitură de imagine având în vedere desemnarea militarilor din regimentul Azov drept „naziști”; Kievul insistă pentru un culoar de liberă trecere pentru militarii blocați în combinatul Azovstal.

6. Ieri a fost lovit cu rachete podul de la Zatoka (Bugaz, la sud de Cetatea Albă), care asigura traversarea gurii limanului Nistrului. Din imaginile difuzate podul pare să fi suferit avarii majore, deși nu s-a prăbușit; circulația pe acest pod a fost interzisă. Acest pod face legătura între România și orașul Odessa, scoaterea lui din circulație ar însemna că transporturile dinspre România spre Odessa vor trece pe la Palanca, în apropierea Transnistriei. Rusia a mai luat în considerare recent ideea distrugerii podurilor peste Nistru, ceea ce ar izola vestul Ucrainei de estul țării. Atacul împotriva podului de la Zatoka ar putea avea legătură cu evenimentele de ieri din Transnistria.

7. Forțele ruse l-au instalat în funcția de guvernator al regiunii Herson pe Vladimir Saldo, care a fost primarul orașului între anii 2002-2012 și deputat în urma alegerilor din 2012 din partea Partidului Regiunilor condus de Viktor Ianukovici. Saldo este anchetat de procurorii ucraineni sub acuzația de trădare.

8. Profesorii din Ucraina se plâng că salariile le-au fost reduse cu 30%. O serie de măsuri legislative pentru perioada stării de război din Ucraina au lăsat la latitudinea administrațiilor locale plata salariilor pentru cadrele didactice în funcție de fondurile disponibile, salariile putând fi reduse cu 30% - ceea ce s-a și întâmplat în marea majoritate a regiunilor. Profesorii refugiați din localitățile de reședință care nu participă la cursuri online cu elevii școlii de care aparțin primesc doar 30% din salariu”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.