VIDEO. Emilia Șercan îi dă o replică usturătoare lui Eduard Hellvig pe care îl acuză că este primul care a „întreținut și încurajat SECURISMUL”, prin ermetizarea totală a Serviciului Român de Informații

Jurnalista Emilia Șercan, spaima „doctorilor” cu doctorate plagiate, a comentat critic discursul recent al lui Eduard Hellvig, actualul director al Serviciului Român de Informații, precizând că, deși acesta invocă „securismul” (despre care spune că e un „virus” care folosește traumele societății pentru a distorsiona percepția asupra realității) și respinge categoric posibilitatea ca „serviciile” să revină la „modelul fostei Securități” , șeful SRI „este primul care a întreținut și încurajat Securismul prin ermetizarea completă a serviciului în cei șapte ani de când este director al SRI”. 

„Eduard Hellvig a primit de la statul român sarcina de a ne garanta nouă, cetățenilor, că el asigură controlul civil al SRI, el este legătura directă a societății cu serviciul, dincolo de controlul pe care ar trebui să îl asigure Parlamentul. Iar Eduard Hellvig a eșuat în această misiune. Eduard Hellvig a rupt total SRI de societate la nivel de comunicare publică, cât despre control civil, ce să mai spun? Eduard Hellvig ca șef al SRI nu a mai dat nici un interviu de șase ani și nu a mai făcut o declarație publică de patru ani”, precizează Emilia Șercan într-o postare pe pagina sa de Facebook pe care o redăm integral mai jos.

În urmă cu trei zile, Eduard Hellvig a făcut o primă declarație de presă în legătură cu pachetul de legi privind securitatea națională. Potrivit dezvăluirilor publicației G4Media, care a intrat în posesia unui draft, propunerile formulate în acest sens sunt de-a dreptul scandaloase, puterile serviciilor fiind mult sporite, în vreme ce ofițerii de informații obțin imunitate, iar cetățenii ar urma să fie obligați să colaboreze cu serviciile fără să li se dea prea multe detalii despre scopul unui astfel de demers. De asemenea, perchezițiile ofițerilor SRI ar urma să se poată face doar de procurori anume desemnați. Totodată, procurorii pot intra în sediile SRI pentru a realiza o anchetă doar cu aprobarea președintelui CSAT. 

Potrivit premierului Nicolae Ciucă, proiectele respective au fost elaborate de „instituțiile responsabile”.

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți, 7 iunie, că proiectele celor 10 legi ale securității naționale, publicate de G4Media, ar fi „un prim draft” ce nu era destinat publicului larg. „Cineva, și știm cine, a considerat că e bine să le dea pe surse. E o eroare majoră, oamenii sunt îngrijorați”, a afirmat Iohannis într-o conferință de presă la Buzău.

Organizația Reporteri fără Frontiere (Reporters sans Frontieres) a reacționat la declarația lui Iohannis într-o postare pe Twitter: „Este regretabil faptul că președintele @KlausIohannis a amenințat presa și sursele care au dezvăluit un controversat proiect de lege privind serviciile secrete. RSF susține ONG-urile pentru drepturile omului care cer protecția surselor media & își exprimă îngrijorarea cu privire la proiectul de lege”.

Ulterior, Serviciul de Informații Externe (SIE) a admis într-un răspuns pentru portalul specializat UmbrelaStrategica.ro că proiectele legilor securității naționale, dezvăluite în exclusivitate de G4Media, sunt „variante de lucru ce urmează să parcurgă procesele legislative”.

Eduard Hellvig (vineri, 17 iunie), directorul SRI: „Este o idee total greşită ca în anul 2022, serviciile de informaţii din România ar putea să revină la modelul fostei Securităţi, pentru că acel model era unul care ținea de regimul comunist totalitar, un regim recunoscut universal drept criminal, impus de o putere străină și total opus unei societăţi care îşi doreşte libertate, prosperitate şi siguranţă.

Iar aici trebuie să fac o precizare despre ce înţeleg eu prin Securitate şi Securism.

Securitatea a fost mai mult decât o instituție represivă. Ea a devenit, prin puterea discreționară pe care a exercitat-o în anii comunismului, un creator de mentalități, un corector de comportament, un judecător absolut și un administrator cu rol coercitiv al conștiințelor.

Laboratoarele Securității au fost abandonate în grabă în decembrie 1989, dar virușii dezvoltați în ele pătrunseseră deja adânc în societatea noastră.

Un astfel de virus, şi cel mai periculos în opinia mea, este securismul. Securismul este acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar. Este acea idee că în spatele a orice, se ascunde un interes obscur şi neapărat de rea intenţie, că există duşmani în interiorul României, duşmani cu care trebuie să ne luptăm. Securismul este procesul de intenţie fără dovezi, manipularea adevărului şi întreţinerea unui conflict artificial între părţi ale societăţii, între societate şi instituţiile statului, între indivizi şi societate. Securismul sapă la temelia oricărui demers de democratizare, ne vrea ţinuţi pe loc şi în conflict unii cu alţii. Securismul are abilitatea de a se prezenta ca un medicament, când în realitate este virusul însuşi”.

Emilia Șercan (pe pagina sa de Facebook):

„Am așteptat să văd ce reacții publice vor apărea după discursul șefului SRI, Eduard Hellvig, de vineri. 

Puține, prea puține pentru un astfel eveniment de presă. Da, ieșirea publică a lui Eduard Hellvig este un eveniment.

Ultimul interviu de presă l-a dat în 2016, acum șase ani, iar ultima declarație publică a făcut-o în 2018, acum patru ani. Nu pun la socoteală și selecția de șapte minute dintr-un interviu pe care i l-a luat propriul său purtător de cuvânt, postat anul acesta pe site-ul SRI. 

După o lungă și grea tăcere, prin care a ermetizat total SRI-ul în raport cu societatea, Eduard Hellvig iese public nu ca să explice implicarea SRI în conceperea și redactarea legilor securității, ci ca să ne certe. 

Să ne spună că e „normal ca societatea să fie preocupată de subiectul acestor legi”, dar să ne certe că „dezbaterea este centrată doar pe SRI, ceea ce sigur, poate da de gândit”. 

Eu nu știu ce îi dă de gândit domnului Hellvig, pentru că subiectul „acestor legi” a fost dezbătut de G4Media, care l-a și adus în atenția publică, și de vreo câteva platforme și ziariști independenți. 

Subiectul nu a existat pentru majoritatea televiziunilor de știri, cele de unde se informează cea mai mare parte a audienței. Asta îi dă de gândit domnului Hellvig, oare, că nu a fost tăcere deplină și că legile, așa cum au fost scrise, nu au putut fi adoptate rapid și în liniște? 

Uite, mie îmi dă de gândit faptul că șeful SRI iese la două zile după ce SIE - care cred ca a avut cinci intervenții publice în ultimii 20 de ani și la care nici nu știm cine e purtător de cuvânt, dacă are așa ceva – a răspuns (!!) despre legile securității, la întrebarea unui site (!!), că SIE „a fost consultat de Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială și de Secretariatul General al Guvernului”. 

Ce face SIE prin acest răspuns? Arată cu degetul înspre Președinția lui Klaus Iohannis și Secretariatul General al Guvernului al lui Ciucă. Să nu uităm că SIE este condus de fostul PSD-ist Gabriel Vlase. 

Și mai îmi dă de gândit ceva. În declarația lui, Eduard Hellvig ne spune ce viziune are despre Securitate și Securism și ne dă o definiție a Securismului – „acea idee care presupune utilizarea traumelor societăţii din perioada comunistă pentru a crea, foarte abil, tocmai o reflexie de tip totalitar” – pe care mai apoi o dezvoltă. 

Și ne mai spune că „paranoia, teoriile conspirației, judecata prin asociere, crearea unor temeri false, suspiciunea generalizată care pornește de la premiza vinovăției, manipularea” sunt componentele de bază ale Securismului. 

După care, superior, ne spune că „eu îmi doresc să putem consolida împreună, instituții ale statului, clasa politică şi societatea civilă, pentru ca România să se vindece de Securism”. 

Cum ziceam, mie îmi dă de gândit, dacă mă raportez la cele declarate de Eduard Hellvig, faptul că el este primul care a întreținut și încurajat Securismul prin ermetizarea completă a serviciului în cei șapte ani de când este director al SRI. 

Atributul principal al unui director de serviciu secret este de a asigura controlul civil asupra acelei instituții. 

Eduard Hellvig a primit de la statul român sarcina de a ne garanta nouă, cetățenilor, că el asigură controlul civil al SRI, el este legătura directă a societății cu serviciul, dincolo de controlul pe care ar trebui să îl asigure Parlamentul. 

Iar Eduard Hellvig a eșuat în această misiune. 

Eduard Hellvig a rupt total SRI de societate la nivel de comunicare publică, cât despre control civil, ce să mai spun? 

Eduard Hellvig ca șef al SRI nu a mai dat nici un interviu de șase ani și nu a mai făcut o declarație publică de patru ani. 

Lucrul acesta arată dispreț față de popor, cel care l-a mandatat pe Eduard Hellvig să asigure controlul civil asupra SRI astfel încât serviciul să nu se transforme în unul abuziv sau totalitar. 

Încă un exemplu, ca să nu lungesc prea mult postarea, Eduard Hellvig a fost de acord ca pe site-ul SRI să nu existe nicio poză a adjuncților săi, astfel încât cetățenii să nu aibă habar cum arată cei care conduc operativ serviciul. 

Dar tot el e cel care ne vorbește despre „viruși” pătrunși „adânc în societatea noastră”. 

Așa că, dacă vrea să caute explicații pentru Securismul de care acuză societatea, domnul Hellvig ar face bine să se gândească ce a făcut el pentru întreținerea Securismului de când se află în fruntea SRI. ”