EXCLUSIV Cum a fost sabotată înarmarea Ucrainei chiar înaintea invaziei rusești. Principalul responsabil e Andriy Taran, ex-ministrul Apărării, pe care administrația Zelenski l-a premiat ulterior, din motive necunoscute, numindu-l ambasador în Slovenia / Anna Neplii


EXCLUSIV Cum a fost sabotată înarmarea Ucrainei chiar înaintea invaziei rusești. Principalul responsabil e Andriy Taran, ex-ministrul Apărării, pe care administrația Zelenski l-a premiat ulterior, din motive necunoscute, numindu-l ambasador în Slovenia / Anna Neplii

La 4 mai, printr-un decret al președintelui Ucrainei, Mykhailo Brodovici a fost demis de la conducerea misiunii diplomatice a Ucrainei în Slovenia. În locul acestuia, în poziția de ambasador plenipotențiar în Slovenia a fost numit Andriy Taran (foto dreapta sus), fost ministru al Apărării în perioada martie 2020-noiembrie 2021. 

Andriy Taran a fost numit ministru al Apărării la 4 martie 2020 și urma să fie demis de Rada Supremă pe 3 noiembrie 2021. Îndepărtarea sa a fost motivată de faptul că Andriy Taran nu și-a îndeplinit mai mult de jumătate dintre promisiunile și proiectele asumate. Printre acestea, a fost responsabil pentru eșecul programului de ordine și apărare a statului – banii care au fost bugetați pentru achiziționarea de arme nu au fost cheltuiți în cadrul majorității programelor, așa că, la sfârșitul anului 2020, Ministerul Finanțelor a transferat cele 10 miliarde de grivne neutilizate, destinându-le altor domenii.  

Ordinul 330

Pe 18 septembrie 2020, jurnalistul Yuriy Butusov a dezvăluit, pe pagina sa de Facebook, că Ministerul Apărării emisese Ordinul 330, care stipula amenzi și anulări de bonusuri pentru trupele ucrainene ce luptau împotriva invadatorilor ruși din Donbas. Yuriy Butusov a postat capturi foto și l-a acuzat pe ministrul Apărării, Andriy Taran, că a dat acest ordin halucinant ce-i amenda pe militarii ucraineni pentru că au tras în cotropitorii ruși. 

În toiul scandalului, Ministerul Apărării a răspuns evaziv pe pagina sa oficială de Facebook: „Cu privire la ordinul 330, toate concluziile și aprecierile sunt premature. Ministrul Apărării a exprimat un avertisment la acel ordin. Documentul este încă în lucru. Scopul acestuia este de a motiva în continuare armata noastră, care în prezent descurajează agresiunea armată a Federației Ruse în regiunile Donețk și Lugansk”.

La 12 noiembrie 2020, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare – l-am numit pe Oleksiy Danilov – a avertizat cu privire la nivelul inacceptabil de scăzut al implementării de către autoritățile executive centrale a decretului președintelui Volodymyr Zelensky. El a subliniat că responsabilii sectorului de securitate și apărare al Ucrainei ar trebui să asigure, cât mai curând posibil, implementarea integrală a ordinului de apărare de stat.

Cum a fost paralizată apărarea Ucrainei 

La 26 noiembrie 2020, partidul „Golos” (condus de Serhiy Rakhmanin) l-a indicat pe Andriy Taran ca fiind principalul responsabil pentru eșecul efectiv al unui mare număr de contracte de apărare, dar și pentru colapsul ordinului de implementare al proiectelor vizând apărarea statului. În timpul mandatului exercitat de Taran, reformele au fost reduse iar activitatea legislativă în sectorul apărării a încetinit, ceea ce a subminat capacitatea de apărare a țării și securitatea națională în timpul războiului din estul Ucrainei.

Într-un interviu acordat „Ukrayinska Pravda”, la 23 decembrie 2020, liderul ”Golos” – deputatul Serhiy Rakhmanin – îi solicita șefului statului să-l demită de urgență pe Andriy Taran de la portofoliul Apărării, întrucât acesta a eșuat în tot ce se putea eșua. Serhiy Rakhmanin a amintit că, în iulie 2020, Rada Supremă a adoptat Legea achizițiilor pentru apărare, care a fost semnată de președinte în luna următoare.

„De atunci, autorităților executive li s-a încredințat sarcina de a elabora și aproba câteva zeci de ‹statute›, fără de care aplicarea legii era practic imposibilă. Noua lege a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, iar în aceeași zi, legile de bază anterioare – ‹cu privire la ordinul de apărare a statului› și ‹cu privire la specificul achizițiilor de bunuri, lucrări și servicii pentru nevoi de apărare garantate› – au devenit nule. Adică, vechile legi și reguli privind înzestrarea și asigurarea forțelor de securitate ucrainene au fost date uitării, iar cele noi nu puteau fi funcționale fără adoptarea unor noi ‹statute›. Vorbim despre legile și regulamentele conform cărora apărătorii statului ar trebui să primească tot ce au nevoie, de la stații de emisie până la sisteme de rachete”, a precizat Rakhmanin, subliniind că lipsa unui regulament necesar a devenit clară abia la sfârșitul anului. 

Așadar, începând cu 31 martie 2021, sistemul de achiziții pentru apărare a fost suspendat cu bruschețe. Vechea lege nu mai era în vigoare iar cea nouă nu era funcțională. În această perioadă, orice achiziție de armament sau echipament militar ar fi reprezentat o încălcare a legii.  

„Pentru ca Legea achizițiilor privind apărarea să devină funcțională, Ministerul Apărării ar fi trebuit să elaboreze o serie de ‹statute›. Ce înseamnă asta? Înainte exista o Lege privind Ordinul de apărare a statului. Din vara anului trecut însă, aceasta a fost înlocuită cu Legea achizițiilor de apărare. Nu este perfectă, dar e o lege mult mai transparentă și mai eficientă. Ca să devină funcțională, a fost necesară adoptarea unor ‹statute›, care, de fapt, reprezintă legea-cadru, clarificând detaliile și procedurile de stabilire ale prețurilor, ale organizării concursurilor și alte etape procedurale. Toate aceste condiții trebuiau stipulate în statut”, a explicat Rakhmanin, într-un interviu pentru ”Censor Net”, la 13 mai 2021. 

Așadar, începând cu 1 ianuarie 2021, Legea privind ordinea de apărare a statului ar fi trebuit să înceteze să mai existe, iar Legea privind achizițiile pentru apărare ar fi trebuit să intre în vigoare. Și asta nu s-a întâmplat fiindcă Ministerul Apărării și Ministerul Industriei Strategice nu au pregătit cadrul legal necesar. 

La 3 noiembrie 2021, Rada Supremă a decis înlăturarea ministrului Apărării, Andriy Taran, care a fost forțat să-și înainteze demisia. Simultan, Comisia parlamentară pentru securitate națională, apărare și informații și-a exprimat surprinderea de ce problema demisiei lui Taran a apărut atât de târziu, în ciuda repetatelor semnale de alarmă trase de acest for. 

În timpul mandatului său de ministru al Apărării, Andrei Taran nu a achiziționat obuze de artilerie sau lansatoare de rachete antitanc, nu a creat sistemul de apărare teritorial promis și nici nu făcut absolut nimic pentru a facilita achiziționarea sistemului de rachete de coastă Neptune. Faptul că ministrul a ignorat crearea sistemului de apărare a fost raportat în mod oficial de Yuriy Butusov (care la acea vreme era consilier independent al ministrului Apărării)  către Andriy Ermak, șefului Oficiului Prezidențial.

Premiat cu o funcție de ambasador

În pofida celor expuse mai sus, în prezent Andriy Taran joacă un rol important – mai exact, e numit ambasador al Ucrainei în Slovenia, poziție din care ar trebui să protejeze în mod competent interesele Ucrainei, contribuind la dezvoltarea relațiilor interstatale la toate nivelurile. 

”Demisia lui Andrey Taran a venit mult prea târziu. De ce nu a făcut ce ar fi trebuit să facă nu este o întrebare pentru mine, ci pentru autoritățile competente. Totuși consider că asta e un fel de palmă, când o persoană este numită ambasador după ce a cauzat o scădere semnificativă a capacității de luptă și de apărare a statului. Președintele Zelensky ar fi trebuit să se ocupe în detaliu de acest personaj. Numirea ambasadorilor este dreptul președintelui, prerogativa sa, însă cred că Andrey Taran ar fi trebuit să rămână în Ucraina și autoritățile să-i investigheze cu de-amănuntul acțiunile”, a precizat Serhiy Rakhmanin, într-un interviu acordat „Radio NV” la 13 iunie 2022.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.