Cum l-a eliberat America pe cel mai cunoscut traficant de arme rus al lumii în schimbul unei baschetbaliste care e membră a comunității LGBT. Kremlinul și-a impus cele mai optime condiții de schimb, pompând propagandă rusească în SUA și fluturând lozinci LGBT&BLM. Atât de simplu

La 8 decembrie, BBC a anunțat că SUA și Rusia au decis să facă un schimb de deținuți – mai exact, celebrul traficant de arme Viktor Bout (deținut, timp de 12 ani, într-o închisoare americană) a fost transferat autorităților ruse după ce acestea au eliberat-o la schimb pe Brittney Griner, vedetă americană de baschet (aceasta pledând vinovată, în Rusia, pentru acuzația de trafic de droguri). Președintele Joe Biden a spus că Griner era în siguranță, la ora aceea aflându-se într-un avion care o aducea în SUA. 

La 28 iulie, CNN anunțase că administrația Joe Biden s-a oferit să-l schimbe pe cetățeanul rus Viktor Bout, condamnat la 25 de ani de închisoare pentru trafic de arme, cu jucătoarea de baschet Brittney Griner și suspectul de spionaj Paul Whelan. Cu toate acestea, Whelan, acuzat de Rusia de spionaj, nu a făcut parte din schimbul de prizonieri recent consumat.

Griner risca 10 ani de închisoare în Rusia după ce a pledat vinovată pentru trafic de canabis. Whelan a fost arestat în 2018, în aceeași Rusie, sub suspiciunea de spionaj, fiind condamnat la 16 ani de închisoare. Ne putem închipui prin ce presiuni și umilințe a trecut de-a lungul interogatoriilor FSB. 

După luni de deliberare, SUA au oferit Kremlinului schimbul acestor doi cetățeni americani, despre care se susține că sunt reținuți pe nedrept, pentru traficantul de arme rus Viktor Bout, la rându-i condamnat. 

Rusul a fost extrădat în America în martie 2008. Trebuie spus că profilul lui Bout este încă învăluit în mister. O lungă perioadă a reușit să rămână nedetectat de Interpol și de oamenii legii din numeroase țări, la un moment dat deținând chiar și o companie aeriană care avea 60 de avioane și aproximativ 1000 de angajați.  

De asemenea, trebuie amintit și faptul că Bout a reușit să pună bazele unei extinse rețele de trafic de armament care a eludat embargoul ONU. La vremea lui, Bout a fost cel mai cunoscut traficant de arme al lumii. Doar în cursul anului 2001, rusul a furnizat arme în Angola, Camerun, Republica Democrată Congo, Kenya, Libia, Republica Congo, Rwanda, Sierra Leone, Sudan și Uganda. E cunoscut că imperiul lui Bout a furnizat arme Serbiei. Există indicii că a vândut arme în valoare de 50 de milioane de dolari talibanilor, arme care apoi au ajuns în mâinile Al Qaeda. Să nu uităm că același Bout a avut legături și în România. 

Serviciile de informații britanice susțin că traficantul a fost angajat al Direcției Principale a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse (GS) – era și imposibil ca situația să fi stat altfel! Beneficiind de sprijinul patronilor săi de la Kremlin, Bout a traficat arme chiar din întreprinderile (oficial ”închise”) din Rostov, Novorossiysk și Sankt Petersburg, deci la ordinul statului rus și în interesele acestuia.

Evident, după arestarea lui Bout, Moscova și-a apărat cu frenezie traficantul, inclusiv prin vocea lui Serghei Lavrov, ministrul de Externe.  

La 29 iulie, anul în curs, secretarul de stat american Anthony Blinken și Lavrov au discutat despre un posibil schimb. Rusia încercase și în trecut, în repetate rânduri, identificarea unei soluții pentru eliberarea lui Bout, acum însă, satrapii de la Kremlin au găsit momentul cel mai favorabil – în America urmau alegerile din toamnă, iar democrații încercau să-și mărească rating-ul politic. Pe fundal, propaganda rusească din SUA începuse deja să facă un lobby intens și aplicat privind importanța eliberării la schimb a celor doi cetățeni americani.

Potrivit rusoaicei Mariei Yarmush – specialistă în drept civil și internațional – cazul Griner este important pentru că sportiva e membră a comunității LGBT. ”Trebuie înțeles că pentru Biden, eliberarea sportivei Griner reprezintă un PR serios. La urma urmei, ea nu este numai dublă campioană olimpică, ci și o reprezentantă a comunității LGBT”, a declarat Yarmush, la 5 august, citată de Russia Today, postul de propagandă oficial al Kremlinului. 

Ca de obicei, în paralel, Rusia a început să crească ”prețul” cetățenilor americani reținuți cu scopul de a-și face lobby pentru atingerea diverselor mize și pentru a obține condiții de schimb mai favorabile. În cadrul negocierilor, Rusia a încercat să obțină eliberarea mai multor ruși periculoși. Potrivit CNN, la un moment dat rușii au solicitat ca și Vadim Krasikov să fie introdus în lista de schimb, deși acesta e condamnat pe viață încă din decembrie 2021 pentru uciderea regretatului militant cecen Zelimkhan „Tornike” Khangoshvili, la Berlin. Jurnaliștii CNN au dezvăluit că Rusia a făcut această solicitare în iulie 2022, ”printr-un canal neoficial al FSB”. Cererea a fost respinsă de Washington, inclusiv pentru faptul că Vadim Krasikov ”rămâne în arest în Germania”. 

Un alt deținut cu nume sonor cerut de Rusia pentru schimb este Aleksandr Vinnik, hacker rus. La cerea directă a SUA, Vinnik a fost arestat pe 5 august, în Grecia, pentru spălare de bani. În aceeași zi, secretarul de presă al Casei Albe – Karine Jean-Pierre – a anunțat că SUA fac presiuni pentru ca Rusia să accepte o „ofertă de fond” pentru un schimb de prizonieri. Ea a menționat că eliberarea persoanelor – care, potrivit Casei Albe, sunt deținute ilegal – rămâne o prioritate a administrației Biden.

Potrivit investigațiilor de presă și potrivit rapoartelor emise de diverse servicii secrete occidentale, traficanții de armament aflați sub controlul serviciilor secrete rusești vând deseori arme ambelor părți aflate într-un conflict. Fac asta tocmai pentru a le menține sub un anumit tip de control. Uneori, acești traficanți vând arme chiar și părților care luptă împotriva Rusiei. De exemplu, s-a descoperit că, în 2014-2015, structuri aflate sub coordonarea serviciilor secrete rusești au vândut arme Ucrainei. Unele dintre acele echipamente au explodat, pentru că acesta era scopul, pe lângă acela de a produce bani pentru unii generali ruși.   

Fostul baschetbalist Enes Kanter a comentat, la Fox News, cazul Griner, pe 6 august, spunând: „Nu o putem schimba cu criminali periculoși. Ar fi un schimb nedrept. Nu trebuie să eliberăm pe cineva care poate face rău SUA. Vreau să vină acasă, ea o merită, însă Casa Albă trebuie să fie mai atentă”. 

Cu toate acestea, iată că, în cele din urmă, Rusia și-a impus condițiile și a reușit un schimb de tipul ”unul la unul” – o jucătoare de baschet în schimbul unui traficant profesionist de arme, care ani la rândul a fost cel mai important traficant de arme al planetei, apărând interesele Kremlinului și împărțind moarte pretutindeni. Pârghia principală de presiune au fost chiar zone largi ale societății americane, zone în care s-a pompat masiv propagandă emanată de lobby-ul rusesc din SUA. Cum rămâne cu mai vechea asumare publică a faptului de a nu se negocia niciodată cu teroriștii și cu criminalii în masă?