Frăția Curajului: cum a fost salvată Ucraina grație asumării Bulgariei și efortului comun al Poloniei și României


Frăția Curajului: cum a fost salvată Ucraina grație asumării Bulgariei și efortului comun al Poloniei și României

Bulgaria s-a făcut cunoscută, la nivel declarativ, de la începutul invaziei rusești în Ucraina, ca una dintre țările europene cele mai rezervate în privința sprijinirii efortului de susținere a Kievului. Realitatea din spatele declarațiilor de la tribună arată, totuși, că Sofia a sprijinit masiv Kievul cu muniție și motorină în lunile cruciale ale războiului, în timp ce Bucureștiul și Varșovia a acceptat să fie veritabile coridoare de trafic al mărfurilor militare trimise din vest către fronturile din Ucraina. Așa se face că astăzi, strategia curajoasă a Bulgariei, la care au mai contribuit atât Polonia cât și România, este confirmată într-o anchetă internațională, realizată, cu participarea oficialilor vremii, de jurnaliștii de la Die Welt și Politico. O strategie asumată până la sacrificiul politic, care a dat roade, făcând ca ”operațiunea specială” de trei zile a lui Putin să eșueze într-un război de uzură, extrem de costisitor mai ales pentru Rusia, purtat la granițele Ucrainei.

O strângere de mână cât un colac de salvare

Pe 28 aprilie 2022, la vremea vizitei la Kiev a premierului bulgar Kiril Petkov, sprijinul pe care acesta și-l angaja în fața președintelui Volodimir Zelenski era, cel puțin oficial, destul de neclar. În fața camerelor, cei doi oameni de stat au vorbit despre un agreement neobișnuit: Bulgaria urma să repare echipamente militare din Ucraina. Zâmbetele lui Petkov și Zelenski și strângerile lor puternice de mână făceau însă cunoscut, printre cadre, faptul că guvernul bulgar acceptase să inițieze deja o procedură de ajutor militar cuprinzător pentru Ucraina, procedură la care urmau să ia parte și Polonia și România.

Pentru a evita livrările oficiale de arme, munițiile și armamentul au ajuns indirect în Ucraina. Uneori, Bulgaria a acoperit o treime din nevoile armatei ucrainene. Iar asta nu este tot: cu ajutorul României, care s-a îngrijit de supravegherea convoaielor lungi și numeroase de cisterne ucrainene, Bulgaria a exportat și motorină către Kiev, asigurând astfel până la 40 la sută din necesarul tancurilor și vehiculelor armatei de apărare în perioada aprilie – august 2022, fapt cu atât mai important cu cât Bulgaria procesa doar țiței din Rusia în rafinăria sa la acea vreme. 

Modelul bulgăresc: discreție, asumare și curaj

Guvernul reformist al Bulgariei, una dintre cele mai sărace țări din UE, care, în calitate de fostă țară din blocul estic, a fost mult timp considerată apendicele Moscovei, și-a găsit curajul de demonstra celorlalte țări faptul că, în ciuda dependenței de Rusia și a îngrijorărilor cu privire la agresiunea lui Putin, există modalități de a sta alături de Kiev. Prim-ministrul Petkov și ministrul de finanțe Assen Vasilev (foto jos) din partidul reformist „Continuăm Schimbarea”, economiști formați la Harvard, care de fapt au venit să lupte împotriva corupției în țara lor, au înțeles mai repede decât mulți alți șefi de stat că Europa nu are timp de pierdut. Iar în timp ce unii membri ai coaliției bulgare de guvernământ s-au alăturat Rusiei, Petkov a decis să „stea de partea dreaptă a istoriei”.

Așa se face că, pe 25 februarie, la doar o zi după atacul lui Putin asupra Ucrainei, la o reuniune informală a Consiliului European de la Bruxelles, în timp ce șefii de guvern din UE susțineau steril discurs după discurs, Petkov a pus punctul pe ”i”, reamintind tuturor că președintele ucrainean Zelenski poate avea mai puțin de 48 de ore de trăit, fiind pe listele de execuție ale Moscovei, iar consiliul trebuie să ia decizii imediat. Propunerea sa - decuplarea Rusiei de sistemul de plăți Swift și înghețarea obligațiunilor europene de la banca centrală rusă. Mulți șefi de stat au avut îngrijorări, dar în cele din urmă Comisia Europeană a susținut această mișcare. 

Totodată, ministrul Finanțelor, Vasilev a participat la reuniunea Ecofin a miniștrilor UE de Finanțe de la Paris, loc în care oficialul bulgar a ținut un discurs emoționat. Nu despre cifre și consecințe economice. Ci despre ce se ascundea de fapt în spatele cartonului lui Putin referitor la „denazificarea Ucrainei”.

„Așa au făcut rușii și în Bulgaria după al Doilea Război Mondial, au ucis mii de dizidenți, profesori și preoți”, a spus Vasilev, militând pentru decizii imediate. Discursul ministrul bulgar a schimbat starea de spirit iar 2 zile mai târziu, Bruxelles a pus în aplicare măsurile. 

Pe 19 aprilie, cu puțin timp înainte de călătoria lui Petkov la Kiev, ministrul de externe al Ucrainei, Kuleba a vizitat Sofia. În acel moment a început o a doua fază incertă a războiului. Ucrainenii îi respinseseră pe invadatori din zona Kievului și din nordul Ucrainei, dar sprijinul de tehnică militară din vest întârzia să fie livrat. Luptele erau atât de intense încât Ucraina trebuia urgent să-și reînnoiască stocurile, în principal din cauza lipsei de muniție de fabricație sovietică .

„Știam că depozitele bulgare aveau cantități mari de muniție necesară, așa că președintele Zelensky m-a trimis să folosesc priceperea diplomatică pentru a procura materialele necesare”, le-a declarat Kuleba jurnaliștilor germani de investigație de la Die Welt, după ce, în declarația sa publică din aprilie, el nu amintea nimic despre livrările de arme ci se rezuma să laude Bulgaria pentru faptul că a primit mulți refugiați ucraineni.

În spatele ușilor închise, discuțiile s-au consumat într-un registru ultimativ: Kuleba a precizat că este vorba despre „viață și moarte”. Bulgaria trebuie să ofere Ucrainei „sprijin de securitate”, pentru că altfel rușii ar ocupa mai multe sate și orașe și „ar ucide, tortura și viola mii de ucraineni”. Petkov a răspuns că situația sa politică internă „nu este ușoară”, dar că va face „tot ce-i stă în putere”.

Podul aerian Sofia – Varșovia și rutele terestre către Kiev, finanțate de SUA și de Marea Britanie

Petkov declară astăzi jurnaliștilor germani că guvernul său a dat imediat intermediarilor din Bulgaria permisiunea de a exporta arme. Nu direct în Ucraina, ci către companii intermediare din străinătate. „Industria noastră militară privată producea cu viteză maximă”, spune el. Imaginile din aprilie arată avioane cargo „încărcate până la refuz” cu muniții care zboară înainte și înapoi între Bulgaria și Polonia.

În tot acest pod al aprovizionării Ucrainei, aeroportul polonez din Rszeszow, situat la 70 de kilometri de granița cu Ucraina și păzit ermetic de NATO, a devenit un important punct de transbordare. „Ne-am asigurat că ruta de uscat prin România și Ungaria este deschisă și camioanelor”, spune Petkov, adăugând: „Estimăm că aproximativ o treime din muniția necesară armata ucraineană a venit din Bulgaria în primele etape ale războiului”.

Față de declarațiilor fostului premier bulgar, Kuleba spune că nu poate oferi detalii complete, dar confirmă lucrurile spuse. El subliniază că ideea nu era ca guvernul bulgar să ofere ajutor militar direct Ucrainei, „ci companiilor ucrainene și companiilor din țările NATO să li se ofere posibilitatea de a procura ceea ce era necesar pe front de la vânzătorii bulgari”.

Potrivit informațiilor Die Welt, livrările au fost plătite de SUA și Marea Britanie, acțiune care a adus beneficii atât Ucrainei cât și industriei bulgare. Lucrurile s-au încurcat însă în iunie 2022, când șeful companiei de export de stat Kintex, Alexander Mihailov, a fost nevoit să demisioneze după o dispută politică și a făcut publice cifrele, probabil cu scopul de a răsturna guvernul. Mihailov a vorbit despre exporturi în valoare de „două miliarde de euro” de la începutul războiului. El a menționat, de asemenea, livrările de muniție pentru lansatorul de rachete Grad BM-21. Atenția presei internaționale se concentrase deja asupra furnizării de arme occidentale, inclusiv asupra lansatorului de rachete american Himars, așa că dezvăluirile lui Mihailov nu au avut ecoul dorit de oponenții lui Petkov . În plus, Partidul Socialist aflat în coaliția de guvernare a amenințat în mod repetat că va rupe alianța în cazul unui sprijin direct pentru Kiev, dar nu a putut acționa deoarece acest lucru oficial nu exista.

Motorina rusească, trimisă de Bulgaria în Ucraina cu ajutorul României

Bulgaria a furnizat și cantități impresionante de motorină armatei lui Zelensky. Fostul ministru de Finanțe Vasilev vorbește despre o reuniune a Băncii Mondiale la Washington în aprilie. Acolo, un reprezentant al Ucrainei i-a raportat că au rămas fără combustibil. Bulgaria are o rafinărie lângă Burgas, la Marea Neagră, care este operată de o filială a grupului rus Lukoil și este alimentată de petroliere din Rusia. Vasilev, a încurajat Lukoil din Bulgaria să exporte surplusul de petrol în Ucraina. Reacția a fost pozitivă, iar muncitorii de acolo au ajuns chiar să condamne războiul lui Putin, spune el. Cum Bulgaria consuma doar jumătate din combustibilul produs în rafinăria de la Burgas, restul produselor rafinate au fost trimise în Ucraina tot prin intermediari străini. 

„Camioanele și cisternele au condus în mod regulat în Ucraina prin România, iar în unele cazuri combustibilul a fost încărcat și în trenurile de marfă”, spune Vasilev. Bulgaria a devenit unul dintre cei mai mari exportatori de motorină în Ucraina, iar România placa turnantă a alimentării cu combustibil a Ucrainei”.

Autoritățile din România au oferit tot sprijinul de care a fost nevoie pentru transferul carburanților din Bulgaria în Ucraina. Convoaiele de autocisterne au beneficiat de condiții speciale de trafic, atât în interiorul României, cât și la granițe. La Isaccea, de pildă, Navrom a creat o cursă specială a bacului peste Dunăre, care transporta la Orlivka, în fiecare dimineață la ora 6, exclusiv cisterne ucrainene încărcate cu combustibil furnizat de Bulgaria.

Petkov a ales sacrificiul politic pentru a ajuta Ucraina

Pentru că Bulgaria a fost 100% dependentă de aprovizionarea Rusiei până la sfârșitul anului 2022 și, prin urmare, nu a participat la embargoul petrolier al UE, părea că țara era preocupată doar de propriile nevoi - dar Petkov și Vasilev au suportat criticile privind aparențele și și-au apărat poziția la Bruxelles.

Prin ajutorul secret acordat Ucrainei, premierul bulgar și-a asumat un mare risc. Sondajele din Bulgaria au arătat că 70% dintre cetățeni se temeau ca nu cumva să fie atrași în război și, prin urmare, nu apreciau sprijinul pentru Ucraina. Președintele Rumen Radev al Partidului Socialist a alimentat această stare de spirit și a susținut că Bulgaria devine adevărată parte a conflictului atunci când vine vorba de livrările de arme. Atitudinea ministrului Apărării, Stefan Janev, arată, de asemenea, cât de multă susținere a primit Rusia din partea guvernului de coaliție bulgar. Janev a adoptat chiar și noțiunea lui Putin de „operație specială” la începutul războiului și a fost concediat prompt de Petkov.

Jocul de-a v-ați ascunselea s-a încheiat abia de curând. De la începutul anului, rafinăria Lukoil din Burgas este controlată în întregime de Bulgaria, fără legătură cu sediul central din Rusia, și vrea să încerce să obțină petrol și din alte țări. În noiembrie, guvernul de la Sofia a cerut oficial Comisiei UE permisiunea de a exporta motorină rafinată din petrol rusesc – inclusiv în Ucraina.

Este puțin probabil ca Moscova să nu fi știut despre livrările de motorină către armata ucraineană. În plus, Kremlinul nu a iertat faptul că Bulgaria, sub premierul Petkov și ministrul de Finanțe Vasilev, a militat masiv pentru Ucraina. Încă din luna mai 2022, Moscova a lansat atacuri cibernetice asupra Bulgariei, spune Petkov. La alimentarea cu energie electrică, la oficiile poștale, sau la oficiile de plată a pensiilor. Moscova a încercat, de asemenea, să mituiască parlamentarii și să se infiltreze în cadrul aparatelor autorităților. Unii deputați din partidul pro-rus Renașterea primiseră instrucțiuni directe de la Moscova. În perioada martie-iunie, Bulgaria a avut în total 70 de angajați ai ambasadei Rusiei la Sofia expulzați din țară sub acuzația de spionaj.

Ulterior, cum Bulgaria era cea mai dependentă țară din UE de gazul rusesc, Moscova a decis să dea un exemplu. Încă din 27 aprilie, Gazprom Bulgaria a fost prima țară din UE care a oprit gazul. Sofia nu a cedat. În 24 de ore, premierul Petkov a prezentat o soluție care să le permită celor aproape șapte milioane de locuitori ai Bulgariei să se descurce fără gaz din Rusia. A organizat transportului gazului lichid din SUA - la același preț pe metru cub pe care îl cerea Gazprom.

În vară, însă, predictibil prin intervenția Rusiei, guvernul lui Petkov a fost răsturnat prin moțiune de cenzură, până în toamnă Petkov și Wassilev rămânând să acționeze doar interimar. La alegeri, voturile au fost împărțite între multe partide mici, iar de atunci țara s-a clătinat între reformă și revenirea la atitudinea pro-moscovită.

Cu toate acestea, atitudinea față de război s-a schimbat prin sacrificiul politic al partidului lui Petkov iar în decembrie parlamentul a decis să permită oficial aprovizionarea cu arme a Ucrainei. „Suntem profund recunoscători Bulgariei pentru acest lucru”, a declarat ministrul de externe al Ucrainei, Kuleba. 

Petkov și Vasilev au scris deja istorie cu ajutorul lor fără precedent. Cu partidul lor reformist, ei vor să se prezinte din nou la următoarele alegeri - și să continue lupta pentru o Bulgaria pro-europeană. Un lucru, spune Petkov, este însă ireversibil: „Am arătat că o lume fără dependență și teamă de Rusia este posibilă”.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.