VIDEO. Cine este constructorul turc în blocurile căruia nici măcar o farfurie nu s-a spart, deși sunt ridicate în cel mai afectat oraș / Care este secretul acestor construcții-miracol? / În total peste 33.100 de clădiri s-au prăbușit sau au fost grav avariate / 51% dintre sinistrați locuiau în clădiri construite după 2001

Imobilele construite de antreprenorul Mehmet Akin Öncül în Kahramanmaraș, orașul aflat la o aruncătură de băț de epicentrul cutremurelor din 6 februarie, unde numeroase clădiri au căzut, au devenit locuri de pelerinaj pentru televizuni și tik-tokeri din Turcia care arată că este posibil, chiar și la seisme atât de mari, să ai blocuri în care nici măcar o singură farfurie să nu cadă de la locul ei și să se spargă. 

Totul a pornit de la o scurtă filmare publicată pe Tik Tok zilele trecute cu un bloc din Kahramanmaraș, aflat în stare impecabilă, în vreme ce totul în jur este distrugere, ruină și durere. 

Ba mai mult, magazinul cu veselă arăta de parca nu fusese vreun cutremur recent. Unii spectatori au comentat că sigur cineva s-a întors și a aranjat frumos vasele. Nu este exclus, dar construcțiile lui Mehmet Akin Öncül nu doar că sunt încă la locul lor, dar nu par să fi fost în vreun fel vizibil afectate de cutremure.

Miercuri seară, CNN Turcia s-a deplasat la Kahramanmaraș, a transmis de la fața locului și l-a întrebat pe constructor care e misterul construcțiilor sale indestructibile. VIDEO mai jos

Mehmet Akin Öncül, care lucrează în construcții din 2005, a dat răspunsuri dezarmant de simple: „am respectat proiectul”, „am respectat legislația în domeniu” și „am folosit materiale de calitate”. 

„Cutremurele nu ucid oameni, clădirile ucid. Dacă totul se face conform regulilor, nu va fi nicio problemă. În acest sens, regulile impuse de instituții sunt eficiente și suficiente pentru a-i face pe constructori să își facă bine treaba. În plus, statul trebuie să introducă controale mai stricte în acest sector. Odată cu modificarea legii privind inspecția în construcții, au avut loc totuși schimbări semnificative. Dar acest sistem este foarte nou. Anterior, instituțiile de inspecție a clădirilor nu aveau suficientă autoritate. (...) Cel mai important dintr-o construcție este partea de structură. Puteți schimba tapetul mobilierului etc. Nu poți schimba grinda, coloana, fundația. Repet, nu cutremurul este cel care ucide, clădirea o face", a precizat el, adăugând că nicio construcție edificată de compania sa nu a fost măcar avariată, dar că, din păcate, clădiri din imediata apropierea acestora s-au prăbușit provocând moartea multor oameni.

Sursa: Tik Tok/capturi video (AICI)

La 6 februarie, o zonă din sud-estul Turciei, de mărime aproximativ egală cu Portugalia continentală, a fost lovită de două cutremure puternice. Primul, la ora locală 4:17 a.m. (0117 GMT), a avut o magnitudine de 7,8 grade pe scara Richter; al doilea, nouă ore mai târziu, a avut 7,6 grade.

Cutremurul, care a afectat puteric și nordul Siriei, a făcut peste 35.000 de victime în Turcia și 6.000 în Siria. Aceste cifre au crescut, în cele zece zile care au trecut de la dezastru, de la o oră la alta. 

Potrivit autorităților turce, aproape 13 milioane de persoane din 10 orașe au fost afectate, iar cel puțin 33.143 de clădiri fie s-au prăbușit, fie au fost grav avariate sau necesită demolarea imediată. Este posibil ca numărul să crească pe măsură ce oficialii continuă să evalueze pagubele. 

Se estimează că 1 milion de persoane nu au în prezent adăpost. Cei mai mulți dintre sinistrați locuiesc în corturi sau în cămine studențești.

Pe măsură ce șocul inițial al publicului se mai diminuează, amploarea dezastrului devine și mai evidentă. Odată cu aceasta, apare și întrebarea firească cine este de vină. 

„Planul destinului include și astfel de lucruri", îi spunea cu cinism președintele turc Recep Tayyip Erdogan unei victime a cutremurului, în timpul unei scurte vizite în regiune, la 56 de ore după dezastru.

În replică, mulți localnici l-au ironizat pe rețelele de socializare: „De ce destinul nu vizitează niciodată Japonia?".

Vicepreședintele turc Fuat Oktay a arătat cu degetul spre 134 de constructori, care au fost deja arestați în întreaga țară, fiind suspectați de construcții de proastă calitate sau neglijență. Unii au fost arestați pe aeroporturi în timp ce încercau să fugă din țară cu sume mari de bani. 

Ministerul Justiției a trimis o scrisoare procurorilor pentru a înființa „birouri de investigare a infracțiunilor legate de cutremur".

Dar istoria recentă a investigațiilor privind cutremurele din Turcia ridică întrebarea dacă oficialii de rang înalt, care au fost neglijenți în procesele de inspecție și aprobare, vor fi într-adevăr pedepsiți, pentru că asta nu s-a întâmplat în trecut, în situații similare.

„Am considerat, cu bună credință, că imobilele construite după 2001, în toată țara, sunt ridicate mai în acord cu standardele, deci mai sigure și mai rezistente. Datele pe care le-am primit din regiune ne-au schimbat însă perspectiva", a declarat Haluk Sucuoglu, profesor de inginerie la Universitatea Tehnică din Orientul Mijlociu (Ankara) și director al Laboratorului de inginerie structurală și cutremurelor din această instituție. 

El precizează că există o mulțime de planuri, legi și reglementări, dar nu se iau măsuri. 

„Este ca și cum am avea un sistem judiciar excelent, dar nimeni nu aplică legea și nu prinde infractorii", a spus el.   

Potrivit Institutului turc de statistică, 51% dintre cetățenii din cele 10 provincii afectate de cutremur locuiau în clădiri construite după 2001.

Sucuoglu spune că până și oficialii responsabili de aplicarea legilor au admis, în fața lui, de multe ori că firmele de construcții, în special în orașele mai mici, au influență politică și o folosesc pentru a evita să fie supravegheate. Companiile se concentrează mai mult pe maximizarea profiturilor decât pe siguranța clădirilor, spune el.

Conform reglementărilor introduse în 2001, clădirile trebuie să fie inspectate de firme de audit specializate. Însă, până de curând, firmele de audit erau selectate și plătite chiar de către antreprenori. Acest lucru creează, bineînțeles, conflict de interese.

„Știm că firmele de construcții chiar au deschis firmele de audit și și-au inspectat propriile standarde de construcție", a declarat Sucuoglu.

Dar firmele de audit nu sunt singurele responsabile pentru aprobarea construcțiilor. Municipalitatea emite, de asemenea, o licență pentru clădire. Dacă municipalitatea nu o face, atunci administrația centrală de la Ankara o poate face. 

În plus, „Imar Barisi" sau "amnistia în construcții" este un termen foarte folosit în preajma alegerilor dinTurcia. Este vorba despre o reglementare prin care se legalizează construcții anterior ilegale.  Amnistie  se acodă, în schimbul unei taxe, clădirilor care nu au autorizații sau nu respectă codurile de construcție, experții apreciind că guvernele îl folosesc ca o modalitate de a câștiga voturi înainte de alegeri,

„Amnistia în construcții înseamnă structuri nesigure", a explicat Eyup Muhcu, președintele Camerei Arhitecților din Turcia. Clădirea acestei instituții a fost singura care a rămas în picioare în zona sa din orașul Kahramanmaraș.

Geologul Celal Sengor opina recent, înainte de cutremur, că adoptarea unor astfel de amnistii pentru construcţii într-o ţară traversată de falii seismice sunt „o crimă".

În februarie 2018, în cadrul unei vizite prilejuite de alegerile municipale în Kahramanmaraş, preşedintele Recep Tayyip Erdogan, le spunea oamenilor: „Mulţumită amnistiei noastre în construcţii, am rezolvat problemele a 144.556 dintre cetăţenii noştri din Maraş”.  În acelaşi an, în cadrul unei întâlniri în Hatay, Erdogan anunța triumfalist: „mulţumită amnistiei noastre în construcţii, am rezolvat problemele a 205.000 dintre cetăţenii noştri din Hatay”. 

CITEȘTE ȘI: Orașul din Turcia unde nicio clădire nu a căzut, nu există sinistrați și nicio viață nu a fost curmată, deși este relativ aproape de epicentru / Primarul Okkesh Elmasoglu: „Nu am permis construcții ilegale”