"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a promis, la 3 aprilie, că Alianța va continua să sprijine Ucraina în ciuda „retoricii nucleare periculoase și nesăbuite a Rusiei".
Kievul poate câștiga războiul și poate deveni membru cu drepturi depline al NATO, a mai spus șeful Alianței
Răspunzând unei întrebări adresate de publicația ucraineană independentă The Kyiv Independent, în cadrul unei conferințe de presă organizat luni la Bruxelles, Stoltenberg a declarat că „poziția NATO rămâne neschimbată și că Ucraina va deveni membru al alianței".
Liderul de lungă durată al NATO a mai subliniat că „principalul obiectiv" este momentan ca Ucraina să rămână o națiune suverană și independentă a Europwi.
„Primul pas spre orice aderare a Ucrainei la NATO este să ne asigurăm că Ucraina învinge în acest război și tocmai de asta SUA și partenerii săi au oferit un sprijin fără precedent pentru Ucraina", a adăugat el.
„Nu vă pot da o dată exactă, dar ceea ce pot spune este că aliații sunt extrem de concentrați pe asigurarea victoriei Ucrainei", a declarat Stoltenberg pentru The Kyiv Independent.
Comentariile lui Stoltenberg cu privire la perspectivele aparent îndepărtate ale Ucrainei de aderare la NATO care numără, în prezent, 30 de membri, vin la șase luni după ce liderul ucrainean Volodimir Zelenski a depus o cerere de aderare rapidă la NATO, în contextul în care Rusia a declarat anexarea a patru regiuni ucrainene, în septembrie 2022.
În ciuda asigurărilor liderului NATO că Ucraina va deveni „într-o zi” membră a alianței, perspectivele de aderare sunt reduse până la finalul războiul Rusiei împotriva Ucrainei, arată KY pe siteul său.
Ucraina aspiră de mult timp să adere la NATO, dar alianța nu s-a grăbit s-o includă, motivele pentru care a păstrat distanța fiind numeroase și complexe, nu doar ostilitatea Rusiei.
Pe 3 aprilie, cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor de externe ai NATO, Stoltenberg a precizat că Ucraina trebuie să implementeze reforme - de la combaterea corupției la modernizarea sectorului de apărare - pentru a se apropia de NATO.
Potrivit lui Stoltenberg, în cadrul reuniunii care începe marți cu Finlanda (țara europeană cu cea mai lungă graniță cu Rusia – peste 1300 km, devenind astfel cel de-al 31-lea membru) națiunile membre vor discuta despre „nevoia urgentă" de a continua sprijinul letal și non-letal pentru Ucraina.
„S-au întâmplat deja multe, dar trebuie să facem mai mult și trebuie să abordăm toate aspectele dintr-o perspectivă pe termen mai lung" pentru a ajuta Ucraina împotriva „războiului brutal de agresiune al Rusiei", a declarat Stoltenberg.
„Nu este treaba Moscovei să decidă cine va fi membru al NATO sau nu", a declarat Stoltenberg referitor la aderarea Finlandei și Suediei la NATO, acestea formulând solicitări de intrare în Alianță după invazia rusească din Ucraina.
În contextul în care liderul terorist de la Kremlin, Vladimir Putin, și-a intensificat amenințările nucleare împotriva Occidentului, NATO a promis că nu se va lăsa "intimidată".
Stoltenberg a mai precizat că NATO monitorizează "„foarte atent" mișcările Rusiei. El a adăugat că „până acum, nu am văzut nicio schimbare în postura lor (a rușilor) nucleară care să necesite o schimbare a posturii noastre nucleare".
„Nu ne vom lăsa intimidați și vom continua să sprijinim Ucraina", a conchis Stoltenberg.
Stoltenberg le-a mai spus reporterilor prezenți la Bruxelles, în ajunul reuniunii de marți a miniștrilor de externe NATO, că aceasta „este o săptămână istorică”, referindu-se, firește, la aderarea Finlandei.
„De mâine [4 aprilie], Finlanda va fi membru cu drepturi depline al alianței”, a precizat Stoltenberg, adăugând ca speră ca și Suedia să poată adera la NATO în următoarele luni.
Marți după-amiază, a mai spus Stoltenberg, „vom ridica pentru prima dată steagul finlandez aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea nordică și pentru NATO în ansamblu”. Președintele finlandez Sauli Niinistö și ministrul Apărării, Antti Kaikkonen, vor participa la ceremonie, alături de ministrul de Externe, Pekka Haavisto.
Arborarea steagului Finlandei la sediul NATO din Bruxelles este programată să aibă loc în cadrul unei ceremonii ce se va desfășura la ora 15.00.
Anunțul intrării Finlandei a venit imediat după alegerile generale de duminică, câștigate de partidele conservatoarea și naționaliste. Marele perdant este partidul social-democrat al premierului Sanna Marin care a lansat și dus la bun sfârșit aderarea Finlandei la NATO, provocată de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, reamintește agenția AP.
