"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
În rețelele de socializare circulau, marți dimineață, imagini cu barajul distrus al Hidrocentralei Kakhovka, cea mai sudică dintre cele șase centrale hidroelectrice construite de-a lungul Niprului în perioada sovietică, ca urmare a unui atac asupra acesteia.
Consecințele unui asemenea gest ar putea fi catastrofale pentru zeci de mii de ucraineni, dar și pentru zonele controlate în prezent de Rusia.
Propaganda rusă a acuzat un sabotaj ucrainean, dar Comandamentul Operațional de Sud al Ucrainei a precizat, marți dimineață, că forțele rusești au aruncat în aer centrala hidroelectrică Kakhovka.
„Amploarea distrugerilor, viteza și volumele de apă, precum și zonele probabile de inundare sunt în curs de clarificare", a precizat structura militară pe pagina oficială de Facebook.
Imagini video puteți viziona pe canalul de Telegram al PODUL.ro.
Anterior, câteva grupuri de monitorizare pe Telegram partajaseră imagini video cu ceea ce părea a fi barajul Kakhovka avariat.
Oficialul instalat de Moscova în orașul Nova Kakhovka, aflat în regiunea Herson controlată încă de forțele ruse, a respins însă informațiile inițiale care s-au dovedit ulterior veridice.
„Este liniștit și calm, nu s-a întâmplat absolut nimic", a declarat primarul Vladimir Leontiev, citat de RIA Novosti, agenție de stat din Rusia. Ulterior, el a precizat că doar „partea superioară a centralei electrice" a fost avariată, însă barajul în sine este intact, acuzând un bombardament al ucrainenilor.
Imaginile care circulă în rețelele de socializare și pe Telegram par să surprindă o situație dramatică: barajul pare a fi avariat serios, iar apa se revarsă cu mare viteză.
Autoritățile ucrainene au emis și un avertisment pentru localnici în care le dau indicații despre ce au de făcut în perioada următoare:
În noiembrie 2022, președintele Volodimir Zelenski spunea că orice încercare a forțelor rusești de a arunca în aer centrala hidroelectrică Kakhovka, inundând teritoriul ucrainean și lăsând fără apă centrala nucleară Zaporojie, ar însemna că Rusia „declară război întregii lumi".
Avertismentul lui Zelenski a venit atunci după ce generalul Serghei Surovikin, șeful forțelor rusești din Ucraina, acuza Kievul că plănuiește să inunde zona de sub centrala electrică Kakhovka.
La 22 octombrie, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a raportat că Rusia va încerca probabil să arunce în aer barajul de la centrala hidroelectrică Kakhovka pentru a-și acoperi retragerea și „a împiedica forțele ucrainene să urmărească forțele rusești mai adânc în regiunea Herson ocupată de Rusia".
Barajul hidroenergetic Kakhovka din sudul Ucrainei a fost capturat în prima fază a invaziei Rusiei din februarie 2022. Are o importanță strategică și pentru Rusia, alimentând cu apă Peninsula Crimeea anexată.
Potrivit serviciilor secrete ucrainene, Rusia a minat pentru prima dată barajul în aprilie 2022 și a adăugat luna trecută mai mulți explozibili la porțile și structurile de susținere.
Distrugerea barajului și a centralei hidroelectrice, care furnizează energie electrică pentru zeci de mii de ucraineni, s-ar alinia cu eforturile Rusiei de a pune la pământ infrastructura energetică ucraineană critică din ultimele luni, au apreciat o serie de analiști.
În plus, irigarea unor suprafețe agricole importante ar deveni imposibilă, iar agricultura Ucrainei ar suferi pierderi uriașe.
Alți comentatori au sugerat că ar putea fi văzută la Moscova ca o mișcare care i-ar fortifica pozițiile din sudul Ucrainei, după cum scria recent „The Moscow Times”, publicație de limbă rusă independentă redactată din exil, care a prezentat un amplu material despre consecințele bombardării și avarierii hidrocentralei Kakhovka.
Construită în 1956, Kakhovka este cea mai sudică dintre cele șase centrale hidroelectrice ridicate de-a lungul Niprului în perioada sovietică. În aval de Kakhovka se află un canal de mare adâncime care se extinde până la Marea Neagră.
Având o înălțime de aproximativ 30 de metri și o lățime de peste 3,2 kilometri, barajul stochează aproximativ aceeași cantitate de apă ca Marele Lac Sărat din statul american Utah.
Fiind una dintre cele doar trei treceri majore de-a lungul Niprului în regiunea Herson, barajul a fost o linie de aprovizionare strategică pentru forțele rusești care luptă pe malul drept al râului de la începutul invaziei din Ucraina, în februarie.
Presa de stat rusă a mai relatat și în trecut că barajul a fost avariat în urma unui atac ucrainean cu rachete HIMARS furnizate de SUA, dar afirmația s-a dovedit a fi falsă.
Mulți experți apreciau însă că aruncarea în aer a barajului nu ar oferi Rusiei niciun avantaj militar semnificativ și ar pune în pericol aprovizionarea cu apă a zonelor controlate de Rusia.
Consecințele unui atac major asupra barajului Kakhovka ar depinde de cât de mult din structură ar fi distrusă, au declarat experții pentru The Moscow Times.
Într-un scenariu catastrofal, distrugerea barajului ar putea provoca inundații catastrofale în zone mari din sudul Ucrainei.
Cu toate acestea, din cauza nivelului terenului, inundațiile ar fi probabil mai grave pe malul stâng al Niprului, controlat de ruși, ceea ce face ca o detonare a explozibililor pe baraj să fie o mișcare puțin probabilă pentru Moscova.
„Distrugerea barajului ar însemna ca Rusia să își amputeze, în esență, propriul picior", aprecia analistul militar Michael Kofman în cadrul podcastului War on the Rocks.
„Consecințele ar fi inundarea părții controlate de Rusia din [regiunea] Herson... mult mai mult decât partea vestică pe care ucrainenii probabil că o vor elibera".
Iar efectele secundare ale aruncării în aer a barajului ar putea fi la fel de grave pentru Rusia.
O scădere a nivelului apelor de dincolo de baraj ar pune în pericol aprovizionarea cu apă a Crimeii anexate de Moscova, dar ar putea întrerupe accesul apa de răcire pentru centrala nucleară controlată de Rusia din regiunea ucraineană Zaporojie.
„Aruncarea în aer a barajului ar provoca, de asemenea, o criză internațională", a declarat analistul Black pentru The Moscow Times. „Ar putea încetini, într-adevăr, avansul trupelor ucrainene în sud pe termen scurt, dar, pe termen lung, ar putea determina impulsionarea militarilor ucraineni de a lupta și mai aprig împotriva distructivei ocupații rusești”.
