VIDEO. Cum au descifrat americanii rebeliunea Wagner / Vestul s-a îngrijorat că îndepărtarea lui Vladimir Putin ar fi putut genera la Kremlin o conducere și mai ostilă Occidentului

Rebeliunea Wagner, alimentată aparent de furia față de modul în care Kremlinul a condus războiul din Ucraina, reprezintă cea mai directă și mai gravă amenințare la adresa puterii lui Vladimir Putin de când acesta a devenit președinte, în urmă cu 23 de ani.

Fără niciun cuvânt din partea lui Putin sau a lui Prigojin pe parcursul zilei care a urmat înțelegerii intermediate de tiranul din Belarus, Alexander Lukașenko, și care a condus la întoarcerea trupelor Wagner din marșul (dreptății) spre Moscova, nu este deloc clar dacă criza care a expus vulnerabilitățile Rusiei a trecut cu adevărat și nici ce implicații va avea, pe termen lung, pentru stabilitatea vastei federații. 

Reamintim că trupele Wagner au abandonat, sâmbătă noapte, pozițiile pe care le dețineau în orașul Rostov pe Don și în apropiere de Moscova, în timp ce oficialii ruși au susținut că au renunțat la acuzațiile penale împotriva lui Prigojin și au redeschis centrele de recrutare Wagner. 

PODUL a relatat AICI despre retragerea Wagner și despre negocierile dintre Lukașenko și Prigojin.

Potrivit The Guardian, persoane importante din interiorul armatei ruse au comentat cu entuziasm zvonurile referitoare la o iminentă reorganizare a Ministerului Apărării, una dintre principalele revendicări formulate de Prigojin în timpul revoltei sale.

Cu toate acestea, Kremlinul nu a făcut, până acum, niciun demers în acest sens, afirmând doar că Putin nu intenționează să se adreseze țării și că invazia din Ucraina va continua conform planului.

Alți oficiali și propagandiști ruși de rang înalt au rămas, de asemenea, tăcuți, generând un vid informațional care a fost umplut cu zvonuri despre înțelegerea încheiată cu Prigojin și despre Kremlin care ar urma să răzbune umilința îndurată odată ce amenințarea imediată la adresa puterii lui Putin se va fi retras.

Până luni dimineață, principala revendicare a lui Prigojin nu fusese însă soluționată: înlocuirea ministrului Apărării, Serghei Șoigu, și a șefului Statului Major General, Valeri Gherasimov.

Bloggerii militari ruși l-au indicat, duminică pe Aleksey Dyumin, guvernatorul regiunii Tula și fost bodyguard al lui Putin, despre care se spune că ar avea o relație apropiată și cu Prigojin, drept potențial succesor al lui Șoigu. S-a scris, pe surse, că ar fi parte la negocierile de sâmbătă, fapt negat ulterior de către Dyumin (care a avut un rol important în anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea în 2014, fiind comandan al forțelor speciale).

Statele Unite au reacționat, oficial, duminică, apreciind că rebeliunea anulată a grupării paramilitare Wagner relevă "fisuri reale" la cel mai înalt nivel al statului rus şi o sfidare la adresa autorităţii preşedintelui Vladimir Putin, a opinat duminică secretarul american de stat Antony Blinken.

„Am văzut mai multe fisuri apărând în faţada edificiului rus. Este prea devreme pentru a spune exact încotro se îndreaptă şi când vor termina. Este un tablou în evoluţie (...) Dar, cu certitudine, avem tot felul de noi întrebări pe care Putin va trebui să le rezolve în săptămânile şi lunile următoare", a opinat duminică secretarul american de stat Antony Blinken într-o intervenție la postul NBC.

„Nu cred că am văzut încă actul final", a mai spus Blinken apoi pentru ABC. 

Potrivit evaluării lui Blinken, care a avut mai multe intervenții la posturile de televiziune americane, tensiunile ce au declanşat incursiunea mercenarilor Wagner către Moscova s-au amplificat luni la rând. El speră pe de altă parte că noua criză cu care se confruntă conducerea Rusiei va afecta performanţa armatei ruse în războiul contra Ucrainei, dar a descris această criză drept o "chestiune internă" a lui Putin.

„Noi suntem concentraţi hotărât şi fără oprire pe Ucraina, să ne asigurăm că are tot ce-i trebuie pentru a se apăra şi a-şi recupera teritoriul pe care Rusia i l-a ocupat", a adăugat Blinken.

Oficialii americani, care în ultimele 24 de ore au desfăşurat consultări intense cu aliaţii lor europeni asupra crizei din Rusia, s-au abţinut în acest timp să comenteze direct evenimentele. Antony Blinken a avut el însuşi sâmbătă discuţii pe acest subiect cu omologii săi din ţările G7, precum şi cu cei din Polonia şi Turcia.

Politicienii şi comentatorii care ar dori înlăturarea lui Vladimir Putin de la putere văd în rebeliunea lui Prigojin o fragilizare a poziţiei liderului de la Kremlin. Totuşi, o reuşită a acestei rebeliuni ar fi putut aduce în Rusia un leadership mai ostil faţă de Occident decât cel al lui Putin.

De altfel, în justificarea "marşului dreptăţii" pe care-l pornise vineri noaptea către Moscova, Prigojin a reproşat conducerii militare ruse incompetenţa ce a condus la eşecurile de pe front şi la uciderea unui mare număr de soldaţi ruşi. Anterior, el îi acuzase explicit pe ministrul apărării, Serghei Şoigu, şi pe şeful Statului Major, generalul Valeri Gherasimov, că sunt responsabili pentru moartea a "zeci de mii de ruşi" în Ucraina şi pentru "cedarea de teritorii inamicului".

După ce a ocupat cartierul general al comandamentului de sud al armatei ruse la Rostov pe Don, care este centrul de coordonare al operaţiunilor armatei ruse în Ucraina, Prigojin a înaintat cu combatanţii săi către Moscova, a trecut prin regiunea Voronej şi a ajuns până în regiunea Lipeţk, la circa 400 de kilometri de Moscova. Prigojin a susţinut că a ajuns chiar la 200 de kilometri de capitală, l-a acuzat pe Şoigu că fuge "ca un laş" şi a jurat că acesta "va fi arestat". A urmat apoi medierea lui Lukaşenko, soldată cu decizia lui  Prigojin de a le ordona combatanţilor Wagner să revină la bazele lor temporare din Ucraina, motivând că nu doreşte vărsare de sânge rusesc.

Conform înţelegerii, din care au fost publicate puţine detalii, Prigojin va fi absolvit de răspunderea penală, dar urmează să plece în Belarus. Şi combatanţii Wagner participanţi la insurecţie au primit promisiunea amnistiei, iar unii vor putea încheia contracte cu armata rusă.

În declaraţiile acordate televiziunilor americane, secretarul american de stat Antony Blinken şi-a exprimat speranţa că în perioada următoare vor fi dezvăluite mai multe detalii din acordul ce a pus capăt rebeliunii Wagner.

În urma revoltei, un calm bizar și forțat a coborât peste Rusia, autoritățile regionale anulând măsurile de urgență, reparând drumurile care fuseseră baricadate sau chiar escavate pentru a încetini convoiul Wagner. S-au redeschis spațiile publice precum muzeele și parcurile și nu s-a vorbit mai deloc despre avionul rusesc doborât de combatanții Wagner, provocând uciderea întregului echipaj aflat la bord - în total, zece persoane.

Propagandista rusă Irina Kuksenkova a scris pe canalul său de Telegram că a vorbit cu Prigojin despre acest incident grav, în condițiile în care avionul nu era echipat cu muniție și nu reprezenta un pericol imediat.

„Conform datelor actualizate de la Wagner, un IL-22 a fost doborât lângă Voronej. La bord erau 10 persoane. Când a fost întrebat în Cartierul General al Districtului Militar de Sud de ce, deoarece această aeronavă nu are putere de tragere, ci îndeplinește alte funcții, Prigojin a răspuns - „Prostul din bateria anti-aeriană a tras în tot ce decola”. Liderul Wagner a fost de acord să plătească 50 de milioane de ruble despăgubiri rudelor piloților morți", a scris Kuksenkova.

CITEȘTE ȘI: Rebeliunea Wagner a expus vulnerabilitatea lui Vladimir Putin și a debusolat elitele de la Moscova care șușotesc deja despre un potențial alt candidat la alegerile din 2024 / Toată suflarea așteaptă însă răzbunarea tiranului de la Kremlin despre care se știe că nu iartă trădarea