VIDEO. Tensiuni între Ucraina și NATO la Vilnius, în condițiile în care Alianța refuză să ofere Kievului un calendar clar de aderare / Zelenski a criticat dur această atitudine, iar presa occidentală vorbește despre un eșec diplomatic al Kievului / Șoigu a scos capul din buncăr și amenință după ce SUA au decis să trimită pe front muniție cu dispersie

Statele membre NATO au reiterat că Ucraina poate adera la alianța militară „atunci când aliații sunt de acord și sunt îndeplinite condițiile", după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a criticat întârzierea „absurdă” a aderării (Ucrainei la NATO).

Într-un comunicat, NATO recunoaște necesitatea de a acționa mai rapid, dar evită să se pronunțe asupra unui calendar de aderare.

Anterior, Zelenski, prezent la Vilnius, capitala Lituaniei unde are loc summitul din 11-12.07, apreciase că nu pare să existe „disponibilitatea" de a invita Ucraina în NATO sau de a o face membră.

Kievul acceptă că nu poate adera la NATO în timp ce se află în război cu Rusia, dar dorește să adere cât mai curând posibil după încheierea luptelor.

Zelenski a mai spus că lipsa unui calendar convenit înseamnă că eventuala aderare a țării sale ar putea deveni monedă de schimb.

„Se lasă o fereastră de oportunitate pentru a negocia aderarea Ucrainei la NATO în cadrul unor eventuale tratative (de pace) cu Rusia. Incertitudinea este o slăbiciune", a spus el.

Zelenski, care se va întâlni în mod oficiali cu membrii NATO miercuri, în a doua zi a summiului, afirmase anterior că Ucraina "merită respect", reclamând că „anumite formulări (din comunicatul final al summitului) sunt discutate fără Ucraina". 

Într-o analiză privind prima zi a summitului de la Vilnius, BBC scrie că, deși statele NATO nu au spus când și cum se va alătura Ucraina alianței, oficialii au subliniat că au stabilit o cale mai clară de aderare, iar procesul îndelungat de preaderare a fost scurtat semnificativ.

Alianța a recunoscut că armata ucraineană este din ce în ce mai „interoperabilă" și mai "integrată politic" forțelor NATO, precizând că va continua să susțină reformele din domeniul democrației și al sectorului de securitate din Ucraina.

Oficialii au subliniat, de asemenea, crearea unui nou Consiliu NATO-Ucraina, care se va reuni miercuri pentru prima dată și care va da Kievului dreptul de a convoca reuniuni ale întregii alianțe.

Însă decizia de a nu oferi un calendar de aderare ar putea fi percepută drept un eșec pentru Ucraina.

Și chiar un astfel de detaliu a fost întotdeauna puțin probabil, decizia lui Volodimir Zelenski de a se referi public la absurditatea absenței unui calendar de aderare nu face decât să sublinieze un potențial eșec diplomatic al Ucrainei, mai scrie BBC.

Unele state membre se tem că o aderare prea rapidă a Ucrainei la NATO ar putea oferi Rusiei motive suplimentare pentru escaladarea și prelungirea războiului.

Accentul se va muta acum pe ce garanții de securitate pe termen lung vor promite membrii NATO Ucrainei ca alternativă la o aderare rapidă.

În trecut, promisiunile de securitate occidentale nu au reușit să descurajeze două invazii rusești. Aliații NATO speră ca următoarea rundă să fie suficient de solidă și explicită pentru a convinge Kremlinul că o nouă agresiune ar fi mult prea costisitoare.

Adresându-se ulterior mulțimii din Vilnius care l-a întâmpinat cu urale, Zelenski a declarat: „NATO va oferi Ucrainei securitate. Ucraina va face alianța mai puternică".

Zelenski a adus de la Bahmut, orașul în care s-a dus cea mai lungă și mai sângeroasă dintre bătăliile de pe frontul Ucrainei, un steag care apoi a fost înălțat în centrul capitalei lituaniene pe imnul național al Ucrainei.

Summitul de la Vilnius are loc la o zi după ce Turcia a renunțat la opoziția sa față de aderarea Suediei la NATO, după ce luni de zile îi blocase candidatura pe motiv că refuză să extrădeze militanți kurzi.

Suedia va deveni astfel cel de-al 32-lea membru al alianței, după ce Finlanda, care se învecinează cu Rusia, s-a alăturat NATO în aprilie, ambele țări alegând să se intre în cea mai puternică alianță militară a lumii după ce Rusia a invadat Ucraina.

O serie de pachete militare pentru Ucraina au fost, de asemenea, anunțate la summitul de marți.

În plus, o coaliție formată din 11 țări va începe în luna august instruirea piloților ucraineni pentru avioane de luptă F-16 de fabricație americană într-un centru care va fi înființat în România, au declarat oficialii.

În luna mai, SUA au dat undă verde aliaților săi occidentali pentru a furniza Ucrainei avioane de luptă avansate, inclusiv F-16, după ce Kievul a făcut numeroase presiuni arătând că acestea îi sunt necesare pentru consolidarea apărării aeriene și antirachetă în condițiile în care Rusia „plouă” zilnic cu rachete contra unor ținte civile din Ucraina. De asemenea, avioanele ar putea juca un rol semnificativ și în contraofensiva pentru recuperarea teritoriilor ocupate de Rusia. 

Experții spun însă că pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota și opera avioanele occidentale va dura ceva timp.

Între timp, ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, a fost citat de agențiile de știri rusești, avertizând că Moscova ar fi „forțată” să folosească arme „similare" dacă SUA vor furniza controversatele muniții cu dispersie Ucrainei.

Armele eliberează bombe pe o suprafață mare și sunt interzise de peste 100 de țări din cauza impactului asupra civililor.

În declarația sa, Șoigu a mințit că Rusia, care deține muniție cu dispersie, s-a abținut până acum să o folosească, afirmație respinsă însă de organizațiile pentru drepturile omului care afirmă că atât Moscova, cât și Kievul au folosit deja muniție cu dispersie în cele 17 luni de război.