EXCLUSIV. Cum a fost vândută Crimeea. Culisele dosarului de mare trădare care-i vizează pe fostul președinte Ianukovici și pe ex-premierul Azarov. Schemele oligarhului Kolomoysky și delapidarea a 700 de milioane de dolari. Percheziții la un agent al FSB / Anna Neplii


EXCLUSIV. Cum a fost vândută Crimeea. Culisele dosarului de mare trădare care-i vizează pe fostul președinte Ianukovici și pe ex-premierul Azarov. Schemele oligarhului Kolomoysky și delapidarea a 700 de milioane de dolari. Percheziții la un agent al FSB / Anna Neplii

În ciuda situației instabile din Ucraina, a reglărilor de conturi interne între autorități și a bombardamentelor rusești, instituțiile de aplicare a legii își continuă activitatea. Și chiar au un oarecare succes. 

Vinerea trecută – 15 septembrie – s-a dovedit a fi o zi rodnică pentru Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU), pentru Biroul de Investigații de Stat (DBR) și pentru Biroul procurorului-șef (OGP). 

Cum a fost vândută Crimeea

Mai exact, Biroul de Investigații de Stat a finalizat, vinerea trecută, o anchetă specială preliminară care îi vizează pe fostul președinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, și pe ex-premierul Mykolay Azarov. 

Cei doi sunt acuzați de înaltă trădare și de asistarea Federației Ruse în desfășurarea de activități subversive îndreptate împotriva Ucrainei. Rechizitoriul a fost trimis în instanță. 

Potrivit anchetei, în 2010, Ianukovici a primit instrucțiuni de la Kremlin în vederea asigurării prelungirii șederii flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea. Asta deși, conform acordurilor din 1997 dintre Ucraina și Rusia, această perioadă trebuia să se încheie în 2017. Prin urmare, Ucraina nu avea de gând să prelungească șederea flotei ruse în Crimeea. De asemenea, amintesc că la acel moment fusese întocmit un memorandum bilateral în vederea retragerii flotei ruse de pe teritoriul Ucrainei.  

În pofida tuturor acestor aspecte, Kremlinul a ignorat apelul oficial, decizând să forțeze conducerea de atunci a Ucrainei printr-un șantaj energetic. Finalmente, consimțământul conducerii ucrainene de a prelungii șederea flotei ruse în peninsulă a dus la anexarea acestui teritoriu. 

În 2010, în timpul unei vizite oficiale la reședința de stat a Federației Ruse – ”Novo-Ogarevo” –, delegația ucraineană condusă de premierul Azarov a primit textul final al proiectului de acord privind prelungirea șederii flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea.

Imediat după aceea, în cadrul unei ședințe cu ușile închise a Cabinetului de Miniștri al Ucrainei, premierul și ministrul Afacerilor Externe au asigurat semnarea acestui acord, argumentând că ar fi fost vorba despre interesele economice ale țării. Mai mult, cei doi au insistat că obținerea unei reduceri la costul gazului rusesc ar fi fost forțată, având în vedere starea economiei statului. 

Dincolo de încălcarea flagrantă a Constituției și a mai multor legi, acordul prevedea și înființarea unei noi baze militare rusești pe teritoriul Ucrainei. Evident, acordul a introdus noi reguli, la solicitarea directă a Kremlinului, care au prelungit șederea flotei ruse în Ucraina. 

Dând în trap pentru a satisface interesele satrapilor de la Moscova, președintele Ianukovici a prezentat, în numai câteva zile, un proiect de lege ce prevedea ratificarea de urgență a acordului, trimițându-l în examinarea Radei Supreme. La 27 aprilie 2010, deputații au votat în favoarea ratificării.  

E important să înțelegem că, în cele din urmă, ca urmare a acțiunilor trădătoare și criminale pe care le-a săvârșit conducerea de atunci a Ucrainei, a avut loc o acumulare semnificativă de trupe rusești și logistică militară rusească pe teritoriul Peninsulei Crimeea. Indubitabil, rușii au folosit din plin toate aceste forțe, în 2014, când au ocupat Crimeea.  

Un prejudiciu astronomic

Nu în ultimul rând, ancheta a documentat și giganticele prejudicii financiare cauzate de fosta conducere a Ucrainei ca urmare a semnării acordurilor de la Harkov. De notat că prejudiciile se ridică la peste un trilion optzeci de miliarde de grivne. Vorbim despre o sumă astronomică.

Oamenii FSB. Percheziții la deputatul Nestor Shufrych

O serie de percheziții au fost efectuate, tot vinerea trecută, în casa deputatului rusofil Nestor Shufrych, care nu demult era membru al partidului pro-rus OPZZH, acum interzis. În prezent, Shufrych conduce comisia parlamentară pentru libertate de exprimare, însă urmează să fie revocat din această poziție.  

E bine de știut că, în timpul percheziției, procurorii au găsit panglici, medalii, ordine ale Sfântului Gheorghe, precum și o colecție de tunici militare rusești și documente sovietice. 

Mai mult, oamenii legii au găsit și un document din 2014 cu schema de ”autonomie” pentru regiunile Donețk și Lugansk, care e semnat de fostul șef (și deputat) al partidului pro-rus OPZZH.   

FSB-istul Vladymyr Sivkovych

În ziua perchezițiilor, SBU l-a informat pe Shufrych despre suspiciunea de înaltă trădare care planează asupra sa. La urma urmei, ancheta a stabilit că el a colaborat îndeaproape cu Vladymyr Sivkovych – ex-deputat ucrainean, fost secretar al Consiliului de Securitate Națională și Apărare și fost pion în guvernul președintelui pro-rus Viktor Ianukovici. 

Potrivit procurorilor, Shufrych a coordonat munca serviciilor secrete rusești cu partea ucraineană a grupului, care a colectat și a transferat secrete de stat către FSB. De asemenea, această grupare a încercat să influențeze deciziile personalului din cadrul agențiilor de securitate ale Ucrainei. 

Vladymyr Sivkovych a fugit în Rusia încă din 2014, iar Ucraina l-a acuzat de înaltă trădare abia în 2022. Tot în ianuarie 2022, numele lui Sivkovych a apărut pe lista de sancțiuni a Statelor Unite. 

La rându-i, Nestor Shufrych a fost un fel de purtător de cuvânt al Kremlinului în Ucraina, urmând întocmai instrucțiunile primite de la Sivkovych. 

În prezent, Shufrych a fost trimis într-un centru de detenție preventivă pentru 60 de zile fără posibilitatea eliberării pe cauțiune. 

”Schemele perfecte” ale oligarhului. Cum să furi sute de milioane de dolari 

Probleme cu justiția are și Igor Kolomoysky, unul dintre cei mai bogați oligarhi din Ucraina, acesta fiind suspectat că a delapidat sume impresionate. La începutul lunii septembrie, oligarhul a fost anchetat în temeiul a două articole din Codul penal – fraudă și legalizarea proprietății obținute în mod ilicit. Alături de el mai sunt cercetate alte cinci persoane.

Potrivit documentelor obținute de SBU și de Biroul de Securitate Economică, în perioada ianuarie-martie 2015, Kolomoysky a elaborat un plan de confiscare a fondurilor PrivatBank, al cărei beneficiar final era chiar el, pentru a finanța o companie offshore, controlată tot de el, cu scopul majorării părții sale din capitalul autorizat al băncii.

Pentru asta, PrivatBank a fost obligată, în mod artificial, să plătească peste 9,2 miliarde de grivne (aproximativ 239.583.333 de dolari) către compania controlată discreționar, sub falsul pretext că ar răscumpăra propriile obligațiuni (la o valoare umflată, desigur).   

La 15 septembrie au fost expuse noi fapte ilegale săvârșite de Igor Kolomoysky, proprietarul unui colos financiar și industrial. Ancheta a stabilit că, în perioada 2013-2014, Kolomoysky a confiscat ilegal 5,8 miliarde grivne. La vremea respectivă, suma echivala cu 700 de milioane de dolari.

Pentru a realiza acest lucru, oligarhul a creat un grup infracțional care includea angajați ai băncii pe care a fondat-o. Drept urmare, în perioada 2013-2014, cu permisiunea membrilor acestei grupări, Kolomoysky a făcut ”depozite în numerar” fictive la casieria băncii. Asta în condițiile în care, în realitate, PrivatBank nu a primit nicio contribuție. Ulterior, toate aceste contribuții false au fost creditate în contul personal al lui  Kolomoysky, unde au devenit fonduri reale. Pentru a-și ”legaliza” aceste active virtuale, oligarhul le-a angrenat în diverse activități de afaceri – în special le-a oferit sub formă de împrumuturi, totodată plătind și niște împrumuturi semnificative contractate de întreprinderile sale. Ulterior, a comasat fondurile în străinătate și le-a încasat fără nici cea mai mică problemă, retrăgându-le de la sucursalele diverselor bănci. SBU a anunțat că desfășoară o anchetă preliminară în acest caz. 

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.