"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Jurnalistul Cristian Grosu de la publicația Curs de Guvernare atrage atenția asupra unei mutări halucinante făcute de Consiliul Superior al Magistraturii, în privința salariilor și pensiilor magistraților care ar urma să crească retroactiv începând cu 31 decembrie 2021, chiar în timp ce mediul privat era lovit de măsurile fiscale decis de guvernul lui Marcel Ciolacu, în ideea de a aduce mai mulți bani la buget.
Problema nu ar fi doar banii luați cu japca dintr-un buget falimentar, atrage Grosu atenție, ci faptul că s-a creat un grup al cetățenilor de „rangul întâi” – o „Struktură” - care legiferează, peste capul Parlamentului, și care a ajuns să-și decidă singură propriile avantaje materiale și privilegii profesionale, fără să dea vreodată socoteală cuiva.
„Miercuri 27 septembrie, dimineață, s-a și găsit prioritatea cheltuirii surplusului de bani care se prezumă a ajunge la Buget: salariile și pensiile magistraților – crescute retroactiv. Crescute Nu prin lege, ci pe baza unei decizii judecătorești:
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) dă un ordin prin care crește așa numita valoare de referință sectorială de salarizare, de la 485 de lei la 605 lei (o creștere de 25%) – pentru toți judecătorii de toate felurile de instanțe precum și pentru asistenții judiciari. Data de aplicare – de la 31 decembrie 2021 încoace – adică retroactiv”, arată Cristian Grosu în materialul său.
În continuare, jurnalistul detaliază: „Zilele trecute, reprezentanți ai CSM și ai ÎCCJ s-au întâlnit pentru a cădea de acord asupra creșterii corespunzătoare și a pensiile speciale ale magistraților.
Ce s-a întâmplat de fapt: un consilier de probațiune (cei care monitorizează deținuții ieșiți din închisoare) a primit câștig de cauză din partea unui judecător din Dâmbovița, atunci când a cerut creșterea valorii de referință salariale în ceea ce-l privește. Judecătorul a decis creșterea la 605 lei începând cu 31 decembrie 2021 – ceea ce înseamnă că toată grila de salarizare din ”familia profesională” se aliniază.
Iar miercuri, 27 septembrie (a doua zi după ce creșterea fiscalității a fost asumată de guvern), grila s-a aliniat.
Acestea sunt datele certe – pentru că situația s-ar putea să fie și mai neagră pentru Buget: în zona justiției umblă un zvon potrivit căruia ar mai exista o sentință la Vaslui – atenție, tot în cazul unui consilier de probațiune – care a obținut de la judecător o creștere a valorii de referință de la 485 la 804 lei. Când va ieși publică acea sentință, vom ști și cu cât va crește cheltuiala statului cu cei mai scumpi magistrați din Europa.
Dar problema nu sunt doar banii – deși numai Dumnezeu știe cât de greu se plătește în economia reală un salariu mediu (de 6,54 ori mai mic decât salariile medii ale magistraților):
Problema este că întregul grup al cetățenilor de rangul întâi – să-i spunem Struktura – legiferează peste capul Parlamentului, prin hotărâri judecătorești care au, se-nțelege, caracter de lege.
Cum a motivat Curtea Constituțională (CCR) respingerea readucerii pensiilor speciale în acord cu principiul contributivității și al bunului simț: ”e discriminare față de restul pensiilor” pentru că se referă doar la pensiile speciale, fără să observe că discriminarea e inversă: membrii Strukturii beneficiază de privilegii de discriminare pozitivă față de marea masă a cetățenilor de rangul 2,cu precădere a celor care muncesc în privat.
Se poate cineva opune deciziilor CCR? Nu, nici măcar Parlamentul, pentru că CCR e parte a Strukturii: membrii săi sunt numai aparent aleși de Parlament – chiar dacă numele lor vine trecut pe o adresă emisă de un partid sau altul:
Altfel nu ar putea decide împotriva statului lor constituțional, care le cere să se rezume la a evalua constituționalitatea deciziilor legislative, și nu să judece ”pe fond” o speță: dar dacă CCR o face, de ce n-ar face-o un judecător în propriul beneficiu, având, până la urmă, același grad de inamovibilitate și putând să judece pe fond o speță?”. Analiza poate fi citită integral AICI
