Kremlinul insultă și amenință din nou România, prin gura unui propagandist travestit în ”istoric”: ”Basarabia e teritoriu rusesc. Subiectul restituirii tezaurului românesc este închis”. Minciunile Rusiei genocidare

Criminalii în masă de la Kremlin transmit un mesaj explicit României, prin vocea ”istoricului”-propagandist Aleksandr Dmitrievski, așa-zis ”expert” al Clubului Izborsk. Acesta a punctat că Rusia nu are de gând să restituie tezaurul românesc pe care l-a furat, subiectul fiind considerat drept unul închis la Moscova. Oricum, doar naivii fără speranță (ca să fim politicoși) ar putea crede altceva. 

Reacția obraznică a lui Dmitrievski – ”istoric” de casă al Kremlinului –  vine după ce Banca Națională a României a anunțat, împreună cu europarlamentarul Eugen Tomac, că va organiza o campanie în străinătate pentru a cere returnarea rezervei de aur a țării, evacuată în 1916-1917 în Rusia (în timpul țarului Nicolae al II-lea) și confiscată (adică tâlhărită) ulterior de URSS. 

,,Trebuie să se înțeleagă că rezerva de aur (tezaurul – n. red.) a României a fost confiscată de guvernul sovietic în 1918 nu doar din antipatie față de burghezia locală, ci ca răspuns la anexarea Basarabiei de către București: URSS a considerat întotdeauna acest teritoriu ca fiind al său”, a precizat Alexandr Dmitrievski.

,,Restituirea parțială a aurului românesc la București în anii de dinainte și de după război (1935 și 1956) a fost strâns legată tocmai de chestiunile basarabene și bucovinene: rezerve în schimbul renunțării la pretențiile teritoriale, cu anumite deduceri pentru anii de anexare a teritoriilor sovietice și de participare la război de partea celui de-al Treilea Reich. Prin urmare, din partea Rusiei, problema este închisă o dată pentru totdeauna”, a conchis Dmitrievski, în aceeași notă delirantă, ignorând cu totul faptul că Rusia a dezmembrat România Mare, Basarabia fiind un teritoriu românesc – detalii AICI. 

Când Basarabia s-a unit cu patria-mamă România 

Amintim că Basarabia, declarându-se mai întâi independentă de Imperiul Rus, a votat, prin corpul său legislativ – Sfatul Țării –, la 27 martie 1918, Unirea cu patria-mamă România. Decizia a fost una democratică, luată cu unanimitate de voturi, căreia nu i s-a opus nici grupurile minorităților naționale. Unirea Bucovinei cu patria-mamă România a avut loc la Cernăuți, pe 28 noiembrie 1918. Această provincie a fost ruptă de către Imperiul Austro-ungar din trupul românimii la 1774, la fel ca Basarabia, ruptă de aceeași Moldovă românească la 1812. Unirea Basarabiei cu România a fost recunoscută pe plan internațional prin tratatul de la Paris din 1920. Tratatul a fost ratificat de majoritatea statelor semnatare cu excepția Japoniei, pe care URSS a ademenit-o prin avantaje economice și comerciale. 

Basarabia și Bucovina 

Pentru ruși, care nu au recunoscut Unirea, chestiunea basarabeană a devenit ,,problema Basarabiei”, expresie propagandistică pe care o uzitau la mai toate întrevederile dintre oficialii de stat ai României și URSS din perioada interbelică (pentru România, evident, nu era o ,,problemă”, Unirea a fost perfect legitimă și justă). 

Bucovina (de Nord) a devenit o problemă națională și istorică (prin pierderea ei și anexarea de către ruși) abia în 1940, odată cu semnarea de către aliații naziști și sovietici a Pactului Ribbentrop-Molotov, care a cuprins și un pact adițional secret ce prevedea anexarea Basarabiei și a ,,Nordului Bucovinei”. Amintim că partea de nord a Bucovinei (vechi teritoriu românesc) NU a aparținut, mai devreme de anul 1940, niciodată Imperiului de la Răsărit, indiferent de titulatura pe care acesta a purtat-o. URSS a împărțit pur și simplu Bucovina românească în două părți, anexând partea de Nord, populată dens de etnici ucraineni și ruteni, în special în târguri mari și orașe precum Cernăuți. Argumentul etnicității ucrainene, folosit viclean de Moscova, a fost decisiv pentru ocuparea brutală și ilegală a părții de Nord a Bucovinei noastre.