EXCLUSIV. ANALIZĂ: Războiul rusiei contra Ucrainei - factor al escaladării în Orientul Mijlociu. Relațiile Kyivului cu țările arabe devin și mai complicate pe fondul intensificării campaniilor ruse de propagandă în limba arabă / Anna Neplii

Președintele american Joe Biden ar putea autoriza în curând operațiunile militare ale SUA în Orientul Mijlociu. Printre răspunsurile propuse de Pentagon sunt atât unele de natură simbolică, dar și o parte accentuat punitive, relatează Sky News.

"Președintele speră că opțiunea sa din viitorul apropiat va descuraja orice escaladare a situației. Acest lucru poate duce la rezultatul opus. El ar fi putut ataca gruparea responsabilă pentru acest lucru (pentru lovitura asupra bazei americane din Iordania - n.red.), dar mulți consideră o asemenea abordare slabă, respectiv că nu afectează esența problemei: patronii grupării sunt în Iran. Lista de opțiuni a Pentagonului include și acțiuni împotriva Corpului Gărzii Revoluționare Islamice într-o regiune din afara Iranului sau un atac asupra facilităților iraniene din interiorul frontierelor", mai precizează Sky News. 

Pentagonul sugerează că Kata’ib Hezbollah, un grup armat de elită irakian apropiat de Iran, a fost implicat în atacul cu drone asupra trupelor americane din Iordania.

Secretarul de stat al SUA Anthony Blinken a spus că răspunsul Washingtonului ar putea fi "stratificat, treptat și pe termen lung".

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Patrick Ryder, a declarat că Statele Unite vor face tot ceea ce este necesar pentru a-și proteja forțele.

Deși administrația Biden caută, totodată, un răspuns "destul de dur" care să descurajeze Iranul și susținătorii săi, pe de altă parte Casa Albă "nu caută să se implice într-un conflict mai mare" prin alimentarea acțiunii militare directe.

În același timp, oficialii americani raportează că printre opțiunile de "răspunsuri" discutate de Biden și echipa sa de securitate națională se numără loviturile asupra țintelor din Siria, Irak și Iran.

Situația a început să se agraveze atunci când, pe 28 ianuarie, Statele Unite au anunțat că a fost efectuat un atac cu dronă asupra forțelor americane staționate în nord-estul Iordaniei. Drept urmare, trei soldați americani au fost uciși, iar peste 30 răniți.

Wall Street Journal a menționat că Statele Unite nu au putut opri acest atac din cauza faptului că sistemul lor de apărare antiaeriană a confundat drona inamică cu una americană.

A doua zi, pe 29 ianuarie, teroriștii din cadrul Houthi, care controlează cea mai mare parte a nordului Yemenului, au lansat o lovitură cu rachete asupra unei nave de război americane în apropiere de coasta Yemenului, relatează Xinhua.

Racheta a fost lansată asupra bazei plutitoare Lewis B. Puller din Golful Aden. Nava vizată are rolul de a oferi sprijin logistic trupelor americane din regiune. Dar nu se știe încă dacă teroriștii din cadrul Houthi au reușit să lovească nava.

Purtătorul de cuvânt al armatei yemenite Houthi, Yahya Sarea, a declarat că vor continua să atace navele israeliene sau pe cele care se îndreaptă spre Israel până când Israelul va pune capăt blocadei asupra Fâșiei Gaza. 

Ca răspuns, Statele Unite și Marea Britanie au lansat o serie de lovituri aeriene asupra țintelor militare Houthi. 

Evoluții recente și tensiuni în creștere între Houthi-Iran și SUA-Marea Britanie

Houthii și-au intensificat atacurile asupra transporturilor maritime din Marea Roșie și Golful Aden odată cu începutul conflictului militar dintre Israel și Hamas, mai precis în octombrie 2023. Au vizat inițial nave ce au legături cu Israelul, dar ulterior și-au extins atacurile și asupra navelor britanice și americane.

În pofida faptului că în această lună, Statele Unite au clasificat gruparea Houthi drept o "organizație teroristă globală" și, împreună cu Regatul Unit, au efectuat mai multe serii de atacuri aeriene ce au vizat pozițiile houthiștilor pentru a preveni alte atacuri ale acestora asupra transportului maritim și pentru a proteja Comerțul Mondial, grupul în cauză continuă atacurile ce țintesc respectivele nave. 

Pe 28 ianuarie, conform publicației The Sun, aceștia au atacat nava de război britanică HMS Diamond în Marea Roșie.

Iar pe 27 ianuarie, houthiștii au vizat o altă navă asociată cu Marea Britanie - petrolierul Marlin Luanda. Era situat în Golful Aden și transporta produse petroliere de origine rusă. Ca urmare a atacului, la bord a izbucnit un incendiu, dar nimeni nu a fost rănit, a informat BBC.

Pe 18 ianuarie, houthiștii au atacat nava americană Chem Ranger, trăgând două rachete balistice care au căzut în apă în apropierea țintei. 

Acest lucru s-a întâmplat ca răspuns la rafala de atacuri ale SUA și Marii Britanii asupra Yemenului din 12 ianuarie și la confiscarea de către marina americană a navelor din largul coastei Somaliei, care au furnizat arme iraniene houthiștilor din Yemen. Episodul în cauză a reprezentat prima confiscare de componente pentru rachete balistice și de croazieră de fabricație iraniană de la atacurile Houthi asupra navelor din Marea Roșie efectuate în data de 19 noiembrie 2023.

Iran vs Pakistan: ultimele acțiuni

În același timp, în dimineața zilei de 18 ianuarie, Pakistanul a lansat un atac aerian țintit asupra Iranului, ucigând cel puțin șapte persoane, relatează Times of Israel.

Forțele armate pakistaneze au lansat o lovitură combinată cu rachete asupra taberei unui grup terorist marxist-separatist din provincia Sistan și Balochistan din estul Iranului.

Acest lucru s-a întâmplat ca răspuns la un atac iranian asupra teritoriului Pakistanului, din data de 16 ianuarie, în urma căruia cinci persoane au fost rănite, iar doi copii uciși în provincia de sud-vest Balochistan.

Ministerul Afacerilor Externe al Pakistanului a anunțat că această operațiune se numește "Operațiunea Marg Bar Sarmachar" și vizează adăposturile teroriste.

Ministerul de Externe pakistanez a declarat într-un comunicat de presă că "de câțiva ani în relațiile sale cu Iranul, Pakistanul și-a exprimat îngrijorarea serioasă cu privire la refugiile și adăposturile sigure folosite de teroriștii de origine pakistaneză care se autointitulează 'sarmachars' în teritoriile necontrolate din mijlocul Iranului". 

Este de remarcat faptul că acest comunicat este aproape similar cu discursul susținut de ministrul iranian de Externe la Davos în data de 17 ianuarie în care a justificat lovitura asupra Pakistanului.

Potrivit ministrului iranian, atacul iranian cu rachetă asupra zonelor din Pakistan adiacente granițelor cu Iranul a fost îndreptat împotriva așa-numitei grupări teroriste iraniene "Jaish al-Adl", și nici un singur cetățean al Pakistanului nu a fost vizat.

De asemenea, conform altei versiuni, lovitura iraniană a fost îndreptată împotriva celor implicați în uciderea colonelului IRGC Hossein Ali-Javadanfar.

Totodată, rezidenții locali au raportat despre desfășurarea forțelor de rachete IRGC în sud-estul Iranului. În timp ce Forțele Aeriene din Pakistan au reluat patrulele aeriene de luptă în apropierea spațiului aerian iranian din provincia Balochistan.

Ulterior, pe 29 ianuarie, Pakistanul și Iranul au declarat că își respectă reciproc suveranitatea și integritatea teritorială, iar astfel vor extinde cooperarea în materie de securitate.

Cu toate acestea, potrivit canalelor din Pakistan, un grup terorist finanțat de Iran a preluat controlul asupra a aproximativ 80 de metri pătrați din teritoriul Pakistanului. Pe de altă parte, până acum nu există rapoarte din partea oficialilor.

Războiul rusiei împotriva Ucrainei a contribuit la o serie de alte războaie

Agravarea situației nu numai în Orientul Mijlociu, ci și în Sudul Global per ansamblu (țări din Orientul Mijlociu, Asia, Africa, America Latină și Caraibe) nu a fost precedată de un conflict militar între Israel și Hamas, după cum poate părea la prima vedere, ci de războiul la scară largă lansat de rusia împotriva Ucrainei.

Agresiunea rusă le-a arătat țărilor cu regim totalitar că interesele teritoriale nu sunt un subiect tabu în societatea modernă, întrucât încălcarea suveranității unei alte țări poate rămâne actualmente nepedepsită. Prin urmare, avem o reacție în lanț de tipul "de ce să poată să o facă altcineva, iar eu nu?".

Acum putem observa consolidarea așa-numitei axe a răului. Fiecare jucător se străduiește să-și atingă obiectivele prin construirea de relații reciproc avantajoase.

Mai mult, escaladarea dintre țările cu relații deja tensionate va continua să crească dacă Occidentul nu se consolidează și nu dovedește că răul este aspru pedepsit.

Relația Ucrainei cu lumea arabă

Dezbaterea despre "ipocrizia" Occidentului, discuția referitoare la diferențierea publică în Ucraina dintre Hamas și populația Fâșiei Gaza, succesul narațiunilor rusești în lumea arabă și poziția Iranului — toate acestea afectează și vor continua să afecteze relațiile Ucrainei cu țările lumii arabe.

Primul lucru de menționat sunt legăturile dintre Israel, Hamas, Iran și rusia. Iranul furnizează drone armatei ruse și este implicat și în conflictul din Orientul Mijlociu, sprijinind Hamas. 

De menționat este și faptul că în octombrie, în prima zi a conflictului dintre Israel și Hamas, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sprijinit Israelul și a condamnat Hamas.

"Cu toate acestea, declarația nu a menționat distincția dintre Hamas și palestinieni. Unii din lumea arabă au văzut asta ca pe o schimbare de poziție. Apoi diplomații ucraineni au făcut eforturi pentru a-și convinge partenerii că poziția Ucrainei nu s-a schimbat, adică este în continuare fidelă formulei a două state - Israel și Palestina, respectiv principiilor dreptului internațional", a declarat directorul Centrului de Studii din Orientul Mijlociu, Ihor Semyvolos.

Adică, pe tema conflictului dintre Israelul și Hamas, Ucraina se află într-o situație dificilă pe fondul propriului război purtat contra invadatorilor ruși. Orice poziție poate afecta atitudinea față de Ucraina a acelor parteneri arabi care oferă asistență diplomatică, umanitară și/sau financiară.

În plus, legăturile cu Statele Unite afectează, la rândul lor, relațiile Ucrainei cu țările arabe. În lumea arabă, americanii sunt considerați curatori ai războaielor proxy.

De fapt, orice escaladare care implică Israelul este văzută în lumea arabă ca o luptă a SUA cu Iranul sau Hamas.

Și indiferent de propria sa alegere, în narațiunea din Orientul Mijlociu, Ucraina se regăsește în cohorta acelor țări care sunt considerate implicate în războaiele proxy. Adică, se presupune că Statele Unite se luptă cu rusia prin intermediul Ucrainei. 

"Nu este corect. Acest lucru a făcut Ucraina invizibilă în războiul pe care îl poartă împotriva agresorului. Merită mai mult sprijin", spune Ziad Majed, profesor la Universitatea Americană din Paris și cercetător al Orientului Mijlociu.

Lumea occidentală a sprijinit Israelul ca țară, în timp ce lumea arabă era în mare parte de partea Palestinei. În consecință, sprijinul occidental pentru Ucraina și refugiații săi nu este întotdeauna interpretat corect. Pe fundalul războiului din Orientul Mijlociu, acest lucru "alimentează discuțiile în țările arabe despre ipocrizia Occidentului, pentru că «ajută Ucraina și nimeni nu acordă atenție celor din Gaza»".

Asta deși UE a ajutat foarte mult Fâșia Gaza înainte de a izbucni războiul actual. Până pe 7 octombrie 2023, Uniunea Europeană a fost cel mai mare donator al Palestinei.

De asemenea, în contextul discuțiilor despre ipocrizia occidentală, mass-media arabă compară declarațiile personalităților occidentale despre războiul din Ucraina și cel din Fâșia Gaza.

De exemplu, postul TV în limba arabă din Turcia (TRT) a difuzat una după alta declarațiile făcute de John Kirby, reprezentant al Consiliului de Securitate Națională al SUA, cu privire la suferința civililor în timpul acestor războaie, fără a le contextualiza. Într-un caz, aproape că plânge, condamnând rusia și simpatizând cu ucrainenii. În celălalt caz, Kirby recunoaște inevitabilitatea apariției de victime în rândul civililor în timpul luptelor din Fâșia Gaza.

Însă trebuie să ne amintim că războaiele israelo-palestinian și ucraineano-rus sunt complet diferite ca istorie, durată, cauze și consecințe.

Însă, în timp ce limba arabă discută despre "standardele duble ale lumii occidentale", propaganda rusă profită și crește în intensitate în respectiva zonă. Inclusiv conotațiile sale anti-ucrainene.

rusia își răspândește activ propaganda în Orientul Mijlociu prin versiunile în limba arabă ale propriilor sale canale mass-media, precum și prin canalele mass-media ale aliaților săi, cum ar fi Hezbollah. Această propagandă rezonează bine cu narațiunile despre războaiele proxy și "marionetele americane".

Una dintre cele mai comune narațiuni rusești constă în presupusa intrare a armelor occidentale din Ucraina pe "piața neagră".

Propaganda pro-kremlin a răspândit rapid teza că Ucraina ar fi furnizat Hamas arme primite din Occident.

Canalul libanez de televiziune prin satelit Al-Manar distribuie sistematic propaganda rusă cu privire la războiul kremlinului împotriva Ucrainei, descriindu-l drept o "operațiune militară specială". De asemenea, canalul cu pricina transmite publicului său despre "victoriile" obținute de rusia pe front în Ucraina. În același timp, același canal de mass-media nu oferă poziția Ucrainei pe subiectul în cauză.