"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Mai multe publicații au relatat că în ședința de guvern de miercuri s-a discutat, cu amărăciune și obidă, despre situația foarte probabilă ca România să piardă procesul intentat de compania canadiană Gabriel Resources ca urmare a blocării proiectului de exploatare a aurului de la Roșia Montană, despăgubirile fiind de cel puțin două miliarde de dolari. Ar fi încă o povară financiară majoră pentru un buget bazat pe venituri supraestimate și cu deficit excesiv, atent monitorizat de Comisia Europeană, România riscând inclusiv să nu primească integral fondurile de coeziune, dar și să piardă sume importante din PNRR dacă nu reduce deficitul.
Contextul speței Roșia Montană. În 2015, canadienii de la Gabriel Resources au dat în judecată România la Tribunalul de arbitraj de pe lângă Banca Mondială, solicitând daune de 4,7 miliarde de dolari pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier de la Roşia Montană şi au amânat o decizie timp de peste 10 ani. Procesul s-a încheiat în septembrie 2023, iar o decizie este așteptată în jurul datei de 10 februarie.
Arbitrajul a fost inițiat de Gabriel Resources în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, după ce statul român a refuzat să autorizeze proiectul minier. Compania susține că i se cuvin despăgubiri egale cu valoarea sa de piață la Bursa din Toronto la data de 29 iulie 2011, moment în care presupusul prejudiciu cauzat de statul român ar fi devenit efectiv, plus dobânzi, ceea ce duce totalul pretențiilor față de România la aproape 4,8 miliarde dolari, arată profit.ro.
Compania canadiană a indicat, ulterior, că s-ar mulțumi și cu circa un sfert din principalul sumei pe care a solicitat-o ca despăgubiri României pentru blocarea proiectului, respectiv doar cu recuperarea investițiilor sale efective, estimate la 760 milioane dolari, la care s-ar adăuga dobânzi. Cheltuielile totale cu avocați și experți ale Gabriel Resources în procesul cu statul român sunt estimate de companie la 63,96 milioane de dolari, sumă pe care reprezentanții acesteia au cerut instanței să i-o acorde în totalitate ca despăgubiri datorate de România.
Statul român a calificat suma drept foarte mare și nejustificată în raport cu propriile costuri. Pe de altă parte, Gabriel Resources susține că, în astfel de cazuri de arbitraj, tribunalele au admis că reclamanții au, în general, costuri mai ridicate, deoarece trebuie să-și demonstreze cazul.
Statul român a cheltuit de câteva ori mai puțin și cere, de asemenea, tribunalului să îi fie recunoscute și despăgubite costurile respective, în valoare de 12,72 milioane de dolari.
Gabriel Resources Ltd. Canada deține 80,6858% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană. Cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt fondurile de investiții Kopernik Global Investors, Tenor Capital Management, Electrum Global Holdings, Paulson&Co Inc. și The Baupost Group.
Gabriel Resources a fost fondată în 1996 de controversatul milionar Vasile Frank Timiș despre ale cărui afaceri veroase presa scrie de peste două decenii. El este considerat, de fapt, creierul întregii afaceri „Roșia Montană”.
Cel mai recent numele acestui penal internațional apare în scurgerea de documente Pandora Papers despre care Podul a scris AICI, însă, de-a lungul anilor, au existat dezvăluiri de presă care indicau inclusiv faptul că este un fost traficant de marijuana și heroină, emigrat în Australia, dar conectat cu serviciile secrete române. Condamnat de două ori pentru trafic de droguri în Australia unde afacerile minore derulate au produs o vreme doar falimente, Timiș a descoperit în anii 1990 un mediu politic controlat de fosta Securitate, deosebit de propice pentru tunuri de miliarde.
Deși în 2003, Timiș și-a vândut participaţiile la Gabriel Resources pe bursele internaționale și s-a implicat în afaceri cu petrol și gaze în Africa, câștigând sume de ordinul a sute de milioane de dolari, fostul traficant de heroină a revenit la vedere în afacerile din România. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, în august 2019, off-shore-ul din Insulele Cayman, First Investments Holdings Ltd, reprezentat de Frank Timiș, a intrat în acționariatului start-up-ului de soluţii sofware, Trencadis Corp din Baia Mare, cu o participație de 7,9%, în urma unei majorări de capital.
Acum, Timiș deține 22,48%, alături de Carlo Burci – 30 de ani, cetățean italian născut în LA și domiciliat în NYC, fiul lui Cristi Burci, patronul ziarului Adevărul – și Radu Negulescu, fost strateg al campaniei prezidențiale a Vioricăi Dăncilă, în 2019, și coordonator al campaniei online a lui Klaus Iohannis, la prezidențialele din 2014. Start-up-ul Trencadis Corp a semnat contracte privind furnizarea de soluții software către Parchetul General și Consiliul Concurenței. Mai multe detalii pe PODUL.ro
În 2022, G4Media.ro arăta că unul dintre consultanții din umbră ai AUR este controversatul Anton Pisaroglu, fost consilier al Vioricăi Dăncilă, în perioada în care aceasta a condus guvernul PSD-ALDE-UDMR, dar care lucrase și ca șef de securitate și consilier la firmele lui Frank Timiș.
Istoricul Marius Oprea a detaliat afacerea „Roșia Montană” în mai multe articole publicate pe mediafax.ro. Într-unul din ele afirmă că Traian Băsescu ar trebui să fie considerat „bun de plată” în cazul în care Gabriel Resources câștigă procesul cu România, fostul președinte fiind unul dintre cei mai agresivi susținători ai proiectului de exploatare cu cianuri de la Roșia Montană. Detalii AICI
Context. Roșia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) este o companie creată cu scopul de a dezvolta un proiect de exploatare auriferă la Roșia Montană, județul Alba, România, localitate în care își are sediul. Compania a fost înființată în anul 1997, în urma unor fuziuni succesive și prin asociere cu compania minieră de stat Minvest SA Deva. Acționarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,69% din totalul acțiunilor și compania minieră de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital. Licența de concesionare a fost primită în 1997 și a fost acordată pentru 20 de ani.
Studiile geologice și de explorare efectuate în zona Roșia Montană, în Munții Apuseni, evidențiază existența unor resurse de 314 tone de aur și de 1.480 tone de argint, motiv pentru care s-a afirmat că aici se află cel mai mare zăcământ auro-argintifer din Uniunea Europeană. Valoarea zăcămintelor era evaluată în 2013 la 16 miliarde de dolari.
Proiectul a fost contestat de numeroase organizații non-guvernamentale dar și instituții științifice și politice, care au indicat că procedeele prin care RMGC dorește să exploateze zăcămintele de la Roșia Montană sunt de natură să distrugă situri istorice importante (între care un sit arheologic de interes național care ulterior, în 2021, a fost în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum și câteva zeci de monumente istorice și situri arheologice de interes local) și să provoace deteriorarea gravă și ireversibilă a mediului înconjurător, inclusiv a două arii protejate.
Gabriel Resources a apreciat că înscrierea acestui sit în patrimoniul UNESCO vine în contradicție cu „obligațiile” pe care România și le-ar fi asumat prin încheierea contractelor de investiții cu firma canadiană și zădărnicește șansele unei rezolvări amiabile a conflictului juridic.
