Factorul Georgescu


Factorul Georgescu

Fiți convinși că, la Kremlin, Georgescu e cotat cu zero șanse în lupta pentru președinția României. Pe de o parte, la indicațiile sistemului și ale serviciilor secrete de la București, cu acceptul partenerilor din NATO și UE, CCR a anulat alegerile prezidențiale, iar asta s-a întâmplat chiar din cauza factorului Georgescu. Nu există instanță națională sau internațională care să anuleze decizia CCR. Pe de altă parte, Șoșoacei i s-a interzis să candideze la președinție pentru numai 1% din câte debitează zilnic Georgescu (așadar, precedentul există și e comod de uzitat). 

Dincolo de aceste două aspecte, nimeni de la Kremlin nu poate fi într-atât de naiv încât să creadă că Rusia își va pune președinte în România, stat NATO și UE cu baze militare americane pe teritoriu și cu un război rusesc la granițe, prin intermediul unor alegeri libere sau influențate, după ce, în prealabil, un cumul de cauze (printre care Rusia joacă un rol important) au stârnit un val în acest sens. 

În aceste condiții, cum poate trage Rusia cele mai mari foloase din situația pe care a generat-o într-un stat-țintă de pe Flancul Estic al NATO, speculând marile carențe ale sistemului de la București și ale spațiului public românesc în general? O poate face tocmai printr-o cultivare în exces a lui Georgescu, scoțându-l în permanență la rampă și diseminându-i pretutindeni narațiunile kremlinopate. Și chiar asta se întâmplă. Rusia bate fierul cât e cald (în cazul nostru, e chiar fierbinte). Conștienți că Georgescu nu va ajunge niciodată președintele României, rușii îl scot pe interval și încearcă să obțină maximul din situație: îl pun să facă tămbălău non-stop, să sesizeze toate instituțiile planetare și să rostogolească cele mai fetide minciuni rusești (susținute, de altfel, chiar de propaganda de stat a Rusiei). 

Obiectivele Rusiei sunt multiple. În primul rând, vrea să lovească în coeziunea NATO (o străveche pohtă a rușilor). La asta au fost înhămați, de ani și ani, Simion, Șoșoacă, AUR și SOS. Operațiunea a cauzat haos în România, a gonflat partidulețe și a generat așa-zise proiecte de lege pe care serviciile secrete rusești le-au depus în Parlamentul României prin intermediul unor cozi de topor. Fiind emise de senatori și deputați întorși cu cheița, declarațiile anti-NATO, anti-UE și anti-Ucraina au generat numeroase articole și emisiuni, titlurile cu majuscule fiind rostogolite apoi în spațiul NATO și UE prin intermediul propagandei rusești. Păpușarea lui Georgescu e o culme a acestor manevre. 

În al doilea rând, Rusia încearcă să diminueze drastic procentul românilor care vor în NATO și în UE, iar în sensul ăsta, Georgescu nu e un cal troian, ci unul moscovit, deci cu mult mai periculos. 

În al treilea rând, factorul Georgescu aduce mari prejudicii imaginii României la Est de Prut, în Basarabia noastră. Pentru basarabeni, România ar trebui să fie un exemplu de stabilitate și de apartenență la NATO și UE. Convulsiile cauzate de Georgescu și de celelalte cozi de topor provoacă mutilări ale percepțiilor – chestie la care rușii se pricep foarte bine. Nu degeaba îl lăuda Dughin pe Georgescu, explicând că, dacă va ajunge la Cotroceni, R.Moldova nu va mai avea spre ce să se îndrepte: adică idealul Unirii va fi ucis din nou și din nou. 

În al patrulea rând, Moscova încearcă să genereze tensiuni și fisuri în relația dintre București și Kiev – e unul dintre motivele pentru care instrumentează strigoiul unui președinte pro-rus al României, scenariu puțin spus dezastruos nu doar pentru români și NATO în genere, ci și pentru Ucraina (din rațiuni ce țin de ordinul evidenței).   

Preconizez că Georgescu își va mai face destul timp circoteca în spațiul public românesc și aiurea, diseminând în exces, la comandă externă, cele mai purulente narațiuni rusești. Asta pentru că, foarte probabil, sistemul (impotent și incompetent, așa cum îl știți) intenționează să-i interzică posibilitatea candidaturii cât mai aproape de data primului tur al alegerilor prezidențiale, pentru a încerca să-i haoseze și să-i spargă electoratul în diverse direcții. Dar și pentru a încerca să evite o comasare organizată a acestuia în spatele unui eventual alt candidat cu grad crescut de periculozitate, cum ar fi Dan Puric (legitimat de zone din BOR de peste 30 de ani). Și această situație (trenare / incertitudine) dă apă la moara Rusiei, facilitând scenă și reflectoare pentru Georgescu și ceilalți lumpeni.

„Podul” este o publicație independentă, axată pe lupta anticorupție, apărarea statului de drept, promovarea valorilor europene și euroatlantice, dezvăluirea cârdășiilor economico-financiare transpartinice. Nu avem preferințe politice și nici nu suntem conectați financiar cu grupuri de interese ilegitime. Niciun text publicat pe site-ul nostru nu se supune altor rigori editoriale, cu excepția celor din Codul deontologic al jurnalistului. Ne puteți sprijini în demersurile noastre jurnalistice oneste printr-o contribuție financiară în contul nostru Patreon care poate fi accesat AICI.