Primarul Istanbulului, arestat din ordinul tiranului de la Ankara: „Sunt anchetat pentru deschiderea unei grădinițe. Vom continua să comitem această infracțiune pentru copiii noștri” / Analiști: Ekrem Imamoglu l-ar fi zdrobit pe actualul lider turc în alegeri și de aceea Erdogan a ales „opțiunea nucleară”

Protestele împotriva reținerii primarului Ekrem Imamoglu, principalul adversar politic al lui Recep Tayyip Erdogan, au continuat la Istanbul și în mai multe orașe din Turcia, în ciuda interdicției naționale privind adunările publice, joi seară înregistrându-se și ciocniri mai dure cu forțele de ordine care au folosit gloanțe de cauciuc și gaz lacrimogen.  

„O anchetă a fost deschisă împotriva mea pentru deschiderea unei grădinițe. Aș dori să dau o declarație, dar în prezent mă aflu în arest, altfel aș apăra cu plăcere, din toate puterile mele, acuzațiile privind grădinițele pe care le-am construit pentru copiii din acest oraș. Vom continua să comitem infracțiunea de a deschide grădinițe. Încredințez națiunii noastre grădinițele copiilor noștri, care sunt viitorul nostru”, a transmis, vineri dimineață, primarul Istanbulului într-o postare pe Facebook (creată de colaboratorii săi), fără a oferi însă mai multe detalii. 

Imamoglu - membru al secularului Partid Republican al Poporului (CHP) și cel mai important rival politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan - urma să fie desemnat candidat la alegerile prezidențiale din 2028 la sfârșitul acestei săptămâni. 

Miercuri, el a fost reținut alătui de alte 106 persoane, fiind acuzat de mai multe fapte grave printre care „luare de mită, șantaj, corupție, fraudă agravată și obținerea ilegală de date personale în scop lucrativ ca parte a unei organizații criminale”, precum și cu acuzații separate pentru presupusa colaborare cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) în alegerile municipale. 

PKK este desemnat drept „organizație teroristă” în Turcia pentru rebeliunea sa de lungă durată care vizează crearea unui Kurdistan independent. 

La începutul acestei săptămâni, o universitate turcă a anulat diploma universitară a lui Imamoglu invocând „nereguli”, o măsură care i-ar putea interzice popularului primar al Istanbulului să mai facă politică. Prezentele acuzații se adaugă unui șir tot mai lung de anchete judiciare împotriva primarului, unele datând din 2022, demersurile autorităților fiind considerate de susținătorii lui Imamoglu înscenări politice din partea tiranului Recep Tayyip Erdogan și al justiției subordonate acestuia.  

Acesta din urmă a ieșit și el cu acuzații la adresa adversarilor politici pe care i-a acuzat de „teatru” pentru a determina oamenii să iasă în stradă la demonstrații. 

„Au pierdut atât de mult busola încât sunt în stare să atace poliția, să adreseze amenințări judecătorilor, procurorilor”, a spus el. 

Adresându-se unei mulțimi de protestatari în fața primăriei din Istanbul, Ozgur Ozel, liderul partidului CHP al lui Imamoglu, a acuzat guvernul că încearcă o „lovitură de stat” și a declarat că oamenii au dreptul să protesteze. 

Autoritățile turce au demarat acțiuni și împotriva celor care postează în rețelele de socializare mesaje de protest și de mobilizare.  

Ministrul de interne Ali Yerlikaya a anunțat joi dimineață că poliția a identificat 261 de „administratori de conturi” online care ar fi postat conținut „care incită publicul la ură și ostilitate” și la ”comiterea unei infracțiuni”. 

 „Treizeci și șapte de suspecți au fost deja prinși și eforturile continuă pentru prinderea celorlalți”, a declarat el, adăugând că peste 18,6 milioane de mesaje au fost postate în online după reținerile de miercuri (până joi dimineață) 

 Un mesaj postat joi pe contul X al lui Imamoglu făcea apel ca națiunea turcă să „se opună acestui rău”, îndemnând membrii sistemului judiciar și ai partidului lui Erdogan să lupte împotriva nedreptății. 

 „Aceste evenimente au depășit partidele noastre și idealurile politice. Procesul privește acum poporul nostru și familiile voastre”, a precizat Imamoglu. „Este timpul să ne ridicăm vocile”. 

Studenții universitari au mărșăluit pe străzi, două zile la rând, scandând: „Nu ne este frică, nu vom fi reduși la tăcere, nu ne vom supune” - un slogan comun al opoziției din Turcia. 

BBC apreciază că numărul protestatarilor este încă relativ mic pentru un oraș cu peste 16 milioane de locuitori.  

Economia deja fragilă a Turciei a primit o nouă lovitură în urma arestării primarului din Istanbul și a protestelor care au cuprins mai multe orașe importante.  

Pieţele financiare turceşti au înregistrat miercuri cele mai mari scăderi din lume după anunţul reţinerii lui Imamoglu, iar lira turcească a atins un minim istoric în raport cu dolarul. Ca reacţie, banca centrală a Turciei ar fi intervenit agresiv pe piaţă, vânzând aproape 10 miliarde de dolari pentru a susţine moneda naţională, conform estimărilor bancherilor citate de Reuters. Lira a pierdut 15% faţă de dolar în ultimul an şi 83% în ultimii cinci ani. 

Observatorii consideră că arestarea lui Imamoglu este cea mai gravă încălcare a democraţiei din partea guvernului Erdogan. 

„Turcia era deja pe un trend descendent, dar acum asistăm la o prăbuşire politică. Ziua de astăzi (miercuri, n.red.) marchează un moment istoric, un nou pas al Turciei către îndepărtarea de valorile democratice,” a declarat Arda Tunca, economist independent şi consultant din Istanbul, pentru CNBC. 

„Îngrijorările legate de statul de drept vor persista şi este foarte posibil ca acest lucru să afecteze investiţiile străine directe pe termen lung, care oricum erau la un nivel scăzut. Administraţia AKP va trebui să prezinte un caz solid împotriva lui Imamoglu, altfel situaţia se va deteriora şi mai mult,” a scris și Timothy Ash, strateg pentru pieţele emergente la BlueBay Asset Management, într-o notă adresată investitorilor. 

Următoarele alegeri prezidenţiale din Turcia sunt programate pentru 2028, însă Parlamentul ar putea decide convocarea unui scrutin anticipat. Conform sondajelor recente, Imamoglu ar fi obţinut o victorie zdrobitoare împotriva lui Erdogan, ceea ce ar fi favorizat opoziţia într-un eventual vot anticipat. 

„Erdogan a văzut sondajele şi şi-a dat seama că, chiar şi cu avantajele unui preşedinte în funcţie şi controlul total asupra instituţiilor şi mass-media, tot pierdea categoric în faţa lui Imamoglu,” a scris Soner Cagaptay, istoric turc şi cercetător senior la Washington Institute, într-o postare pe X. 

„De aceea, Erdogan a ales opţiunea nucleară împotriva lui Imamoglu”, a spus Cagaptay. 

Pe plan internaţional, însă, Turcia pare să nu se teamă de repercusiuni. Analiştii sugerează că revenirea lui Donald Trump în fruntea SUA a încurajat lideri din mai multe ţări să ignore normele democratice, fără teama unor sancţiuni. 

„O posibilă explicaţie pentru acest moment ales de Erdogan este că Turcia se simte în siguranţă din punct de vedere geopolitic. SUA dau semnale că nu va interveni, iar Uniunea Europeană are nevoie de Turcia în dosarele Ucraina şi Siria. Aşadar, guvernul turc profită de această conjunctură, estimând că va primi puţine reacţii critice din exterior,” a explicat Dyson. 

Surse: contul oficial de Facebook al lui Ekrem Imamoglu, BBC, Al Jazeera, news.ro 

Foto jos: Ekrem Imamoglu, la o întâlnire recentă cu susținătorii săi