"Locul meu este acolo
unde deranjez cel mai mult"
(Paul Goma)
Cum ajung unii în cele mai înalte funcții ale Bisericii lui Hristos din România? Ce sistem de selecție funcționează, de fapt, aici? De unde și până unde poți face caz de nu știu ce studii în străinătate (unde ai fost, oricum, codaș)?
Îmi amintesc ca fiind ieri, la prânz, cum m-a sfidat un sinodal (aka episcop), după alegerea lui Cornilă drept episcop-vicar: " Avem acum în Sinod și un bun vorbitor de germană!". Eu: la ce nu știți, ăsta vi se pare expert. Sunteți jalnici.
Una peste alta și toate la un loc: sunt instinctiv, dar nu numai, alături de victime, mai ales de cei care nu s-au constituit în parte civilă, de cei care au suportat bădărănia unui Corneluș dus la Huși. Și mă doare, ca pe orice părinte, tată de copil.
Iată de ce BOR trebuie, imediat, nu la toamnă, să dea un semnal că a înțeles ceva din acest scandal monstruos. Dacă nu, sfințirea nu știu cărei catedrale, în octombrie, va fi o chestie printre altele, mai importante. Sper ca PF-ul să fi înțeles palma dată de istorie. La propriu.
O(f)f!
PS A funcționa pe logica ipocrită a hoțului încă neprins nu face decât să slăbească loialitatea față de o instituție cu care, zi după zi, constanți că nu ai nimic în comun.
