Imediat după destrămarea URSS și obținerea independenței R.Moldova, pe agenda bilaterală a celor două state românești apare pentru prima dată obiectivul “simplificării procedurii de trecere a Prutului” pentru cetățenii din stânga și dreapta Prutului.
Era un început destul de promițător, mai ales că infrastructurile celor două state lăsau de dorit, iar cetățenii de pe ambele maluri ale Prutului abia începuseră să călătorească dintr-o Românie în alta, precum și să se redescopere.
Dintr-un obiectiv statal, guvernamental, care nu a mai devenit realitate, acesta se transformă, în anii următori, într-un obiectiv pur politic, electoral, al candidaților la alegerile parlamentare și prezidențiale din România.
După 33 ani de la independența R.Moldova, este rușinos și sfidător să auzim din partea candidaților la alegerile parlamentare și prezidențiale din România, indiferent care ar fi numele acestora, promisiunea că ei vor fi cei care vor fluidiza traficul din vămi. De altfel, unii candidați care promit asta acum, din nou, și avem toate motivele să îi considerăm niște mincinoși, deja s-au succedat pe la guvernare, ba chiar au deținut și funcții foarte importante.
De ce nu au rezolvat această problemă atunci, și de ce i-am crede că o vor face acum, după ce vor obține voturile cetățenilor români și se vor vedea cu sacii în căruță? Simplificarea procedurii de trecere a frontierei româno-române nu ar trebui să fie o promisiune electorală, și nici măcar un obiectiv guvernamental, ci un lucru firesc, de bun simț, al autorităților de la Chișinău și București.