Un alt tânăr din R.Moldova detaliază, pentru Presshub, cum a fost snopit în bătaie, în 2012, de George Simion, în momentul în care a vrut să renunțe la colaborarea pe teme unioniste cu actualul candidat extremist la Cotroceni.
Nicolae Țîbrigan era pe atunci student, membru fondator al Ligii Studenților din Basarabia. Liga lui Țîbrigan, alături de alte organizații neguvernamentale din Republica Moldova și din România, împreună cu o serie de ONG-uri înființate de George Simion, au creat platforma unionistă „Acțiunea 2012” al cărei scop era Unirea României cu Republica Moldova. (Amintim că, zilele trecute, mai mulți tineri care au activat în jurul respectivei platforme au redat, în spațiul public, propria percepție despre George Simion, arătând că este impulsiv, manipulator, imprevizibil și că, în final, deși promisese ferm să nu facă asta, s-a folosit de mișcarea unionistă în scopuri politice personale (detalii AICI).
Țîbrigan a remarcat însă în scurt timp numărul mare de personaje dubioase care roiau în jurul lui Simion și simțul pentru afaceri al acestora.
Printre ei era și Marius Lulea, actualul prim vicepreședinte al AUR. Studentul basarabean i-a spus lui Simion că se retrage din gestionarea magazinului său de textile, iar viitorul lider AUR l-a chemat apoi la sediul care funcționa într-o încăpere a Asociației „21 Decembrie 1989”, condusă de Doru Mărieș. Aici a avut loc agresiunea oprită apoi prin intervenția mai multor persoane aflate în imobil.
„Am urcat să-l aștept la etaj, unde avea depozitul. Simion și Cătălin Gheorghe nu m-au salutat când ne-am întâlnit sus, erau acolo, imediat au tăbărât pe mine și au început să mă lovească îndeosebi cu pumnii și genunchii în piept. Simion îi cerea lui Gheorghe să nu mă lovească în față, pentru a nu lăsa semne.
M-au bătut cam 15 minute, au smuls clanța de la ușă, nu mai aveam unde să fug și strigam 'ajutor' și 'poliția'. Eram disperat. La un moment dat, Doru Mărieș a intrat în încăpere împreună cu alți trei revoluționari, mi-a luat telefonul și le-a cerut celor doi să înceteze cu bătaia. Apoi, Simion și Mărieș au început să mă întrebe de ce asociațiile din Republica Moldova au ieșit din 'Acțiunea 2012', unde este o cameră video care Simion susținea că a dispărut în septembrie 2011 din sediu și cui am transmis filmările de pe respectiva cameră”, a povestit Țîbrigan pentru Presshub.
Înainte de a părăsi sediul asociației de revoluționari, tânărul student și-a recuperat telefonul de la Mărieș și a fugit, nu înainte de a fi avertizat de Simion că nu trebuie să vorbească cu nimeni despre cele întâmplate, deoarece „va fi găsit”.
„Mă dureau costele, începuse să ningă și am fugit spre căminul studențesc în care stăteam, am luat STB-ul. Nu am sunat la Poliție atunci, îmi era frică că mă urmăresc. Odată ajuns la cămin, durerile au devenit tot mai mari, așa că m-am dus la Secția 17 Poliție. Când le-am povestit ce am pățit, un polițist mai în vârstă mi-a zis că acesta e un dosar 'politic', așa că m-au urcat într-o mașină și m-au dus la Secția 6 Poliție de pe strada Paul Greceanu. Era deja miezul nopții. Acolo am scris, de mână, o plângere în care am povestit ce s-a întâmplat și polițiștii mi-au printat o trimitere la Institutul Național de Medicină Legală (INML) pentru consult. Era deja ora 2 noaptea, polițiștii au refuzat să mă ducă la cămin, așa că am mers pe jos din Ștefan cel Mare până la căminul de lângă Academia Militară unde stăteam. N-am mai dormit în noaptea aia și dimineață m-am dus la spitalul de Urgență deoarece aveam dureri tot mai mari”, mai arată tânărul, în prezent cercetător la Academia Română.
La spital, medicii i-au făcut un RMN, i-au prescris o serie de medicamente pe o rețetă. „Pe 8 februarie 2012 m-am prezentat la INML și ei au constatat în raport mai multe echimoze și o contuzie toracică. Medicii de acolo mi-au zis că trimit direct la Poliție raportul, iar la sfârșit de februarie am fost chemat la Secția 6 de Poliție unde mi-au zis că au dispărut file din dosarul INML. M-am dus din nou la Medicina Legală și, din banii mei, am plătit eliberarea unei copii a raportului. Am dus documentul la poliție și un ofițer mi-a spus să nu-mi fac mari speranțe în legătură cu acest dosar, deoarece sora lui George Simion era judecător la Sectorul 3”, își aduce aminte Țîbrigan.
El mai arată că Doru Mărieș a refuzat să se prezinte la audieri, iar agresorii Simion și Gheorghe au susținut în declarațiile date la Poliție că Țîbrigan s-a lovit intenționat de stâlpii de rezistență din depozitul de haine pentru a-și scoate certificat de la INML. Mărturia tânărului poate fi citită integral AICI.