Concluzia ucrainenilor după negocierile de pace de la Istanbul: rușii nu vor o încetare reală a focului și doar trag de timp, fluturând un memorandum inacceptabil. „E doar spectacol” / Volodimir Zelenski îi solicită președintelui Donald Trump să aplice „cele mai puternice sancțiuni” împotriva Moscovei

Ucraina și Rusia au organizat o nouă rundă de negocieri de pace la 2 iunie, după o primă întâlnire la Istanbul în 16 mai care nu s-a soldat cu rezultate importante în sensul opririi pierderii de vieți omenești. 

Ambele runde de discuții au fost în mare parte neconcludente, Rusia refuzând o încetare a focului și oferind ceea ce ministrul Apărării din Ucraina, Rustem Umerov, a catalogat drept un „spectacol diplomatic”. 

Presa de stat din Rusia a publicat principalele solicitări prezentate de Moscova delegației ucrainene, la Istanbul, respectiv un memorandum prin care solicită ca Ucrainei să i se interzică aderarea la NATO, ca aceasta să rămână un stat non-nuclear, să fie limitată dimensiunea armatei ucrainene, iar trupele ucrainene să se retragă din patru regiuni pe care Rusia le ocupă parțial. 

Rusia a respins, de asemenea, solicitarea ucraineană privind un acord de încetare a focului necondiționat pe o perioadă de trei luni. Negociatorul șef al delegației ruse a declarat că, în schimb, a propus acorduri parțiale de încetare a focului de două până la trei zile. 

Părțile au convenit și cu privire la un nou schimb de prizonieri de război, în special bolnavi, răniți și tineri cu vârste de până la 25 de ani. Potrivit presei ucrainene, ar fi vorba de 1200 de prizonieri de fiecare parte. 

Rustem Umerov a participat la negocierile de pace de la Istanbul din 2 iunie din poziția de lider al delegației ucrainene formate din 14 membri, respectiv o serie de reprezentanți militari de rang înalt, personalități din domeniul drepturilor omului și juridic. (Tot Umerov a condus și delegația de 12 membri a Ucrainei la 16 mai.) 

„Am transmis pozițiile formulate de președintele Volodimir Zelenski. Unul dintre punctele-cheie - o încetare necondiționată a focului pentru cel puțin 30 de zile. Acesta a fost principala noastră solicitare, susținută, evident, și de partenerii noștri”, a arătat Umerov. 

Rusia a propus doar o încetare temporară a focului de două-trei zile în anumite zone ale liniei frontului pentru a permite recuperarea trupurilor soldaților uciși, a mai dezvăluit Umerov. 

„Rusia respinge chiar și simpla idee de a opri măcelul. De aceea facem apel la comunitatea internațională: este nevoie de presiune pentru o pace reală și pentru a nu mai avea astfel de negocieri-simulacru", a declarat Umerov. 

Într-o conferință de presă ulterioară negocierilor de la Istanbul, Zelenski a criticat propunerea Rusiei privind o încetare a focului de 2-3 zile, în anumite zone ale frontului, pentru recuperarea trupurilor soldaților căzuți. 

Tot luni, liderul de la Kiev i-a cerut președintelui SUA, Donald Trump, să prezinte un „nou pachet puternic” de sancțiuni împotriva Rusiei dacă negocierile de pace de la Istanbul nu vor avea un rezultat concret. 

„Dacă reuniunea de la Istanbul nu aduce nimic, aceasta înseamnă în mod clar că este nevoie urgentă de noi sancțiuni puternice - din cel de-al 18-lea pachet al UE și din partea Statelor Unite în mod specific, cele mai puternice sancțiuni cum a promis președintele Trump”, a declarat Zelenski. 

Donald Trump afirma, la 30 mai, că este „foarte surprins” de atacurile rusești asupra orașelor ucrainene, în contextul eforturilor de pace. 

Liderul american a amenințat în repetate rânduri cu sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, dar a refuzat până în prezent să recurgă la ele. 

În 28 mai, Trump arăta că SUA vor afla în curând dacă președintele rus Vladimir Putin este angajat cu adevărat în oprirea războiului. Dacă nu, a avertizat el, Casa Albă va „răspunde puțin diferit”. 

BBC Rusia despre negocierile de la Istanbul (traducere de Armand Goșu/Facebook): 

Reprezentanții delegației ucrainene au declarat jurnaliștilor că au primit totuși memorandumul rus. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Gheorgi Tihon, a fost rugat să citească documentul pentru presă, dar a refuzat. Rustem Umerov a precizat că Kievul va lua o pauză pentru a studia propunerile Moscovei. 

Câteva ore mai târziu, textul memorandumului rus a fost publicat de agențiile de presă ruse.  

Documentul arată, de fapt, ca o cerere de capitulare a Ucrainei: Kremlinul cere ca Ucraina să recunoască suveranitatea Rusiei asupra celor cinci regiuni ocupate (inclusiv regiunile Herson și Zaporojia, care nu sunt încă complet capturate), să renunțe la aderarea la orice alianță militară, să limiteze dimensiunea armatei sale, să recunoască limba rusă ca limbă oficială și să susțină ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei. La rândul său, Moscova este dispusă să accepte încetarea focului, pe care o solicită Kievul, doar în două cazuri. Primul este retragerea imediată a trupelor ucrainene din regiunile Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojia la o distanță convenită cu Rusia. Alternativa, potrivit Kremlinului, este renunțarea completă a Ucrainei la sprijinul militar extern, oprirea mobilizării, anularea stării de urgență și organizarea de alegeri prezidențiale și parlamentare. Multe dintre aceste cereri au fost formulate de Rusia și în trecut, iar Ucraina le-a respins categoric.  

În memorandumul său, Kievul propune o soluție complet diferită pentru încheierea războiului. Ucraina insistă că nu va accepta neutralitatea, nu va limita armata și nu va recunoaște suveranitatea Rusiei asupra teritoriilor sale. Kiev insistă asupra încetării complete a focului, elaborării unor garanții de securitate cu participarea comunității internaționale, după care este gata să contribuie la ridicarea treptată a sancțiunilor împotriva Rusiei, cu posibilitatea reînnoirii acestora.  

În declarațiile sale pentru presă, Serhii Kyslytsia, primul adjunct al ministrului de externe al Ucrainei, a spus că, în cadrul întâlnirii, partea ucraineană nu a obținut niciun răspuns concret la propunerile sale.  

Reprezentanții delegației ucrainene au declarat că, în timpul negocierilor, au cerut din nou părții ruse să accepte încetarea focului și au propus Moscovei să înceapă pregătirile pentru întâlnirea dintre Vladimir Putin și Volodimir Zelenski.

Kiev dorește să organizeze negocieri la nivel înalt la sfârșitul lunii iunie, cu posibila participare a președintelui SUA, Donald Trump. Partea turcă, care joacă rolul de mediator, și-a exprimat speranța că întâlnirea trilaterală va putea fi organizată fie la Istanbul, fie la Ankara. Casa Albă și președintele ucrainean Vladimir Zelenski au declarat că susțin această inițiativă.  

Este greu de imaginat că până la sfârșitul lunii iunie proiectele radical diferite ale memorandumurilor Moscovei și Kievului vor putea fi aduse la un numitor comun, inclusiv din cauza situației de pe front.  

În ultimele săptămâni, trupele rusești au lansat atacuri masive nocturne cu drone pe întreg teritoriul Ucrainei. Ca răspuns, forțele ucrainene au desfășurat în week-end o operațiune fără precedent pe teritoriul Rusiei, atacând aerodromuri militare unde este bazată aviația strategică.  

În timpul briefingului delegației ucrainene, BBC a întrebat reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei dacă atacul asupra aerodromurilor a fost menționat în cadrul întâlnirii și dacă acesta a influențat atmosfera la masa negocierilor.  

Purtătorul de cuvânt al ministerului, Grigori Tihii, nu a putut răspunde la această întrebare, dar a remarcat că, dacă Rusia ar fi acceptat armistițiul încă din martie, acum avioanele sale „ar fi fost intacte”. Referindu-se la situația negocierilor în ansamblu, Tihii a caracterizat-o astfel: „Atmosfera a fost diferită în momente diferite”. 

Componența delegațiilor prezente la discuțiile de la Istanbul 

Delegația Federației Ruse: 

Vladimir Medinski, asistent al președintelui 

Mikhail Galuzin, ministru adjunct al Afacerilor Externe 

Alexander Fomin, ministru adjunct al Apărării 

Igor Kostyukov, șeful Direcției principale de informații (GRU) 

Delegația ucraineană: 

Rustem Umerov, ministrul Apărării 

Serhii Kyslytsia, prim-viceministru al afacerilor externe 

Oleksandr Poklad, șef adjunct al Serviciului de securitate 

Oleh Luhovskyi, prim-adjunct al șefului Serviciului de Informații Externe al 

Delegația turcă:

ministrul afacerilor externe, Hakan Fidan,  

șeful Statului Major General, Gen. Metin Gürak, 

Șeful Organizației Naționale de Informații (MIT), İbrahim Kalın. 

The Moscow Times a prezentat schematic solicitările Moscovei, care, cel mai probabil, nu vor fi acceptate de Kiev și aliații acestuia:

Recunoașterea internațională a suveranității Rusiei asupra regiunilor ucrainene ocupate, inclusiv Crimeea (și retragerea trupelor ucrainene în cel mult 30 de zile din zonele aflate sub controlul Kievului în regiunile respective);

Un angajament oficial al Ucrainei de a nu se alătura niciunei alianțe sau coaliții militare;

Acordarea limbii ruse statut de limbă oficială în Ucraina;

Ridicarea tuturor sancțiunilor existente între cele două țări și un angajament de a nu impune altele noi;

Restabilirea tranzitului gazelor naturale rusești prin Ucraina și reluarea relațiilor economice, diplomatice și de transport;

Renunțarea reciprocă la pretențiile privind daunele de război;

Restricții privind dimensiunea și structura armatei ucrainene;

Interzicerea „glorificării sau promovării nazismului și neo-nazismului” și dizolvarea partidelor naționaliste;

Confirmarea statutului non-nuclear al Ucrainei;

Înlăturarea restricțiilor legale privind Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Patriarhiei Moscovei.