Extensiunile parlamentare ale lui Plahotniuc

Recunosc de la bun început că acest text l-am ținut “la murat” mai bine de o lună. Nu m-am grăbit să-l public imediat, parcă intuind că ceva important urma să se producă cu protagoniștii postării mele. Amânarea a fost una justificată, pentru că, între timp, cel care a stat și încă stă în spatele multor liderași mai noi și mai vechi de partid a fost arestat, după ani lungi de “pribegie”.

După ce a pierdut lamentabil competiția prezidențială din anul trecut ca și "candidat independent", acumulând per total de 4 ori mai puține voturi decât semnături colectate (cel mai mic rezultat dintre toți candidații), un politician responsabil și cu elementarul simț al măsurii ar fi făcut un pas în spate pentru a-și spală măcar puțin din imaginea penibilă cu care s-a ales de la scrutinul prezidențial (numai cât face lansarea oficială în campania prezidențială cu melodia special dedicata “viitorului presedinte”!). Dar n-a fost să fie, întrucât, în spate, au fost alte interese: unele de pe malurile tulburi ale Dâmboviței, cu emisari titrați în grade științifice (mai nou cu epoleți auriți), deopotrivă cu unele "secături jurnalistice" sub acoperire, iar altele de prin țări în care Interpolul și-a făcut, în sfârșit, treaba.

La sigur vă aduceți aminte cum "tehnocratul" lui Plahotniuc țipa în campania prezidențială, ca din gură de șarpe, că el este dat câștigător mai de toate sondajele, arogâdu-și titulatura de "cel mai pro-european candidat". "Rezultatul" a ieșit, în cele din urmă, la suprafață, ca și toată campania sa prezidențială. De la eșecul mai mult decât deplorabil la prezidențiale până la preluarea obscură a președinției partidului social-democrat european (PSDE) a fost o cale foarte scurtă, pentru că scenariul fusese cu mult înainte elaborat de către cel (cei) din spate. Mai trebuia persoana care să-l pună în aplicare. Și aceasta a fost identificată fără mari probleme, mai ales că la Chișinău se impunea, vorba emisarului cu epoleți de aur, “necesitatea stringentă de consolidare a polului social-democrat european".

De mai multe ori am semnalat public faptul că "ascensiunea politică" a lui Tudor Ulianovschi este una foarte suspectă, bazată pe minciună, demagogie și sete avidă de putere, susținută de persoane care-și doresc cu orice preț să revină în prim-planul vieții noastre politice, după ce au fugit în 2019 ca niște șobolani de pe corabia lor naufragiată. După ce am făcut publice două postări pe Facebook la subiectul în chestiune, ambele fiind bazate pe fapte concrete, "tehnocratul" lui Plahotniuc m-a dat în judecată pentru "lezarea onoarei și demnității sale profesionale" (probabil și a lui Plahotniuc!), o primă ședință urmând să aibă loc chiar la începutul lunii septembrie.

Recunosc că am deja o experiență bogată (de vreo 7 ani) de instanțe de judecată, începând cu dosarul inculpatului kuliokar Dodon și soția acestuia, mai recent la palmares adăugând-se și "pro-europeanul" lui Plahotniuc. Dintr-un infantilism incurabil, aroganță, frustrare, dar și răzbunare puerilă, acesta a dat în judecată o mulțime de politicieni, analiști politici, instituții mass-media de la noi și din România, reprezentanți ai diferitor ONG-uri, deoarece au îndrăznit să pună la îndoială calitățile lui politice, morale și profesionale în perioada cât a fost ministru, inclusiv participarea la prezidențiale și preluarea șefiei PSDE.

Elanul infantil al "tehnocratului diplomației moldovenești" din nou s-a consumat subit, chiar zilele trecute, când la judecătoria Centru Ulianovschi a pierdut procesul intentat împotriva ex-deputatului Octavian Tâcu, cel din urmă având "marea impertinență" să-l critice pe cel care, "conform sondajelor", trebuia să devină viitorul președinte al Republicii Moldova. Dl Tâcu a specificat, fără tăgadă, că Ulianovschi este omul lui Plahotniuc, iar pentru aceasta a fost dat pe mâna justiției. Păcat că Ulianovschi va trebui să plătească despăgubiri doar de vreo 15 mii de lei. Se putea și mai mult, doar Plahotniuc este extrem de generos cu oamenii săi! La sigur că o situație similară va fi și cu celelalte procese, intentate de actualul lider al PSDE, întrucât individul, plin de aroganță și vanitate, nu poate accepta că, odată intrat în politică, urmează să fii supus și numeroaselor critici publice, el considerându-se infailibil.

În dosarul pe care mi l-a intentat (motive similare ca în cazul dlui Tâcu), Ulianovschi face referire la faptul că eu i-aș fi compromis “integritatea lui ireproșabilă”, după ce am evocat cazul de la întâlnirea secretă a lui Plahotniuc cu ambasadorii noștri de la hotelul "Leogrand" din 2018, organizată la inițiativa personală a fostului ministru de Externe din acea perioada (același Ulianovschi). Conform mărturiei unui ambasador cu renume, care a fost prezent la acea întâlnire secretă și care și-a manifestat disponibilitatea de a face depoziții (dacă vor fi solicitate de instanța de judecată), Plahotniuc i-a informat pe ambasadorii noștri, în prezența ex-premierului Pavel Filip și a ministrului Ulianovschi, că el lunar le transmitea tuturor miniștrilor plicuri cu sume importante de bani pentru a-i motiva să activeze și mai bine. În postarea mea am exprimat opinia că, dacă această declarație a lui Plahotniuc nu corespundea adevărului, atunci lui Ulianovschi nu-i rămânea decât să infirme deschis, în fața ambasadorilor și a lui Plahotniuc, că el nu primea plicuri de la liderul PDM. De vreme ce n-a făcut-o, tragem concluzia firească că printre beneficiarii plicurilor cu bani de la Plahotniuc figura și el. 

De asemenea, cred că instanța de judecată ar fi curioasă să afle cine este adevăratul autor al articolelor cu multiple insinuări, pe care, în cazul meu, le publică “tehnocratul” lui Plahotniuc - Edik, deschide ochii și spune sincer, care-i mărimea onorariului pentru prestarea “serviciilor literare” pentru Ulianovschi?

În cele două postări anterioare atrăgeam atenția că în ajunul prezidențialelor și a alegerilor parlamentare (de o importantă covârșitoare pentru viitorul nostru pro-european) Plahotniuc și gașca lui coruptă vor încerca să resusciteze pionii “tehnocrați” și fosilele politice de altă dată în speranța că, poate, unii dintre aceștia vor reuși, prin minciună, demagogie și nesimțire, să revină în prim-planul vieții noastre politice. Din păcate, previziunile mele s-au adeverit totalmente. Nu mai este o noutate că Plahotniuc mizează la actualele alegeri parlamentare pe extensiunile sale politice probate în timp: pe actualul "tehnocrat" de la PSDE și pe "academicul lingvisticii moldovenești", Marian Ilici Lupu, resuscitat și acesta mai recent și plasat în fruntea unui partid cu un nume atât de "poetic" - “Respect Moldova".

Poate că până la începutul lunii septembrie Plahotniuc ajunge la Chișinău și ar putea să depună și el mărturii vis-a-vis de plicurile cu bani pe care acesta le transmitea lunar tuturor miniștrilor, în perioada în care Ulianovschi era ministru de Externe în guvernul Filip. Aceleași plicuri le primeau și unii politicieni de tristă faimă, din mare “respect” pentru activitatea lor parlamentară.