Întâlnirea din Alaska. Statele nordice și baltice, mesaj ferm în favoarea Ucrainei / Liderii europeni cer prezența Kievului la discuțiile lui Trump cu Putin / Rutte vrea garanții ferme de securitate pentru Ucraina / JD Vance este convins că, în final, toată lumea va fi oricum nemulțumită / Kliciko: „Toată lumea în țara noastră este obosită de acest război”

Liderii statelor nordice și baltice au emis duminică o declarație comună în care își reafirmă sprijinul pentru Ucraina și consideră că războiul de agresiune purtat de Rusia se poate încheia doar prin menținerea unei presiuni puternice asupra acesteia din urmă, în timp ce au loc pregătiri pentru întâlnirea care va avea loc vineri în Alaska între președinții rus și american, Vladimir Putin și Donald Trump, întâlnire de la care Kievul și aliații săi europeni cer să nu fie excluși din discuții. 

Liderii Danemarcei, Estoniei, Finlandei, Islandei, Letoniei, Lituaniei, Norvegiei și Suediei mai menționează în declarație că „reafirmă principiul conform căruia frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță”, după ce Trump a sugerat ideea unor cedări teritoriale ale Ucrainei către Rusia în cadrul unui posibil 'schimb de teritorii'. 

Țările nordice și baltice, care de când a început războiul ruso-ucrainean au fost printre cele mai active în sancționarea Rusiei și în susținerea militară, financiară și politică a Ucrainei, confirmă în aceeași declarație că vor continua să susțină și să impună măsuri restrictive împotriva Moscovei. 

Reacționând față de ideea unor cedări teritoriale, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus răspicat că „ucrainenii nu-și vor da pământul ocupanților” și a cerut să fie inclus în negocierile ruso-americane. 

După ce liderul de la Kiev a cerut ajutorul aliaților europeni, liderii Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei, Finlandei și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au emis sâmbătă un comunicat comun în care salută eforturile lui Trump de a încerca să pună capăt războiului în Ucraina, dar au cerut menținerea presiunii asupra Rusiei, un armistițiu imediat sau cel puțin reducerea ostilităților, includerea obligatorie a Ucrainei în discuții, negocieri al căror punct de plecare să fie actuala linie a frontului, iar un viitor acord de pace să cuprindă garanții de securitate pentru Ucraina. 

 „Ucraina are libertatea de a-și alege propriul destin. Discuții fructuoase pot avea loc doar în contextul unui armistițiu sau al unei reduceri a ostilităților. Calea către pace în Ucraina nu poate fi decisă fără Ucraina”, se arată în comunicatul liderilor europeni. 

Tot duminică canalul Bloomberg a transmis, citând surse apropiate discuțiilor, că liderii europeni încearcă să aibă un dialog cu președintele american Donald Trump înainte de întâlnirea din Alaska.  

Eforturile acestora vin în completarea unui week-end întreg de întrevederi și discuții diplomatice între oficiali americani, ucraineni și europeni. Vicepreședintele JD Vance s-a întâlnit cu ministrul britanic de externe David Lammy în Regatul Unit la 9 august, iar ambasadorii UE au fost informați cu privire la discuții o zi mai târziu. 

Miniștrii de externe ai blocului comunitar urmează să aibă o reuniune virtuală pe 11 august, a mai transmis Bloomberg. 

Conform presei americane, Vladimir Putin i-a spus trimisului special al lui Donald Trump, Steve Wikoff, în timpul unei întâlniri din 6 august, că ar fi de acord cu oprirea focului de-a lungul actualei linii a frontului în provinciile Zaporojie și Herson, situate în sud-estul și sudul Ucrainei, și retragerea trupelelor din provinciile Dnipropetrovsk (centru), Sumî (nord) și Harkov (nord-est), dar numai în schimbul controlului deplin asupra regiunii Donbas, respectiv asupra provinciilor Donețk și Lugansk din estul Ucrainei (și bineînțeles a Peninsulei Crimeea). Provincia Lugansk este însă singura pe care armata rusă a reușit să o ocupe aproape integral, în timp ce o parte din Donețk se află în continuare sub control ucrainean.  

Rămâne neclar dacă Moscova ar fi de acord să renunțe la orice teritoriu ocupat, inclusiv la centrala nucleară Zaporojie, care este cea mai mare din Europa. 

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în cadrul emisiunii ABC This Week din 10 august că orice acord în ce privește negocierile teritoriale „trebuie să fie pe masă” numai la pachet cu garanții de securitate pentru Ucraina. El a sugerat că acest lucru ar putea însemna recunoașterea de către Kiev a pierderii controlului asupra anumitor zone, fără a renunța oficial la suveranitate. 

Ucraina și aliații săi europeni fac presiuni pentru o încetare a focului bazată pe actuala linie a frontului, ca un prim pas către o soluționare mai amplă, combinată cu continuarea presiunii economice asupra Moscovei. Liderii europeni au reiterat în weekend că „frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că „actuala linie de contact ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”, precizează și Bloomberg.  

JD Vance: „Probabil că, în final, atât ruşii, cât şi ucrainenii vor fi nemulţumiţi” 

Duminică noapte, vicepreşedintele SUA, JD Vance, a declarat, al Fox Nes, că este puţin probabil ca o înţelegere negociată între Rusia şi Ucraina să satisfacă ambele părţi şi că orice acord de pace va lăsa probabil atât Moscova, cât şi Kievul „nemulţumite”, dar că totuși SUA urmăresc o soluţie acceptabilă pentru ambele părţi. 

„(Înțelegerea/Acordul) Nu va face pe nimeni foarte fericit. Probabil că, în final, atât ruşii, cât şi ucrainenii vor fi nemulţumiţi”, a declarat JD Vance în emisiunea Sunday Morning Futures, difuzată de Fox News. 

Vicepreședintele american a dezvăluit că Statele Unite lucrează la programarea unor discuţii între Putin, Zelenski şi Trump, dar că nu crede că ar fi productiv ca Putin să se întâlnească cu Zelenski înainte de a discuta cu Trump. 

„În acest moment, încercăm să stabilim, sincer, programul şi alte detalii, pentru a stabili când aceşti trei lideri se vor putea întâlni şi vor discuta despre încheierea conflictului”, a declarat el. 

Vitali Kliciko: „Toată lumea în țara noastră este obosită de acest război” 

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, un politician influent în Ucraina, s-a pronunțat pentru o încheiere negociată a războiului cu Rusia, pe fondul îngrijorările că, în urma summitului din Alaska, Ucraina ar putea fi forțată să cedeze noi teritorii Rusiei.  

„Trebuie găsită o soluție diplomatică”, a afirmat Kliciko ziarului german Bild. „Toată lumea în țara noastră este obosită de acest război”, a remarcat fostul campion de box devenit politician. 

 „Din păcate, noi am plătit un preț uriaș pentru acest război, viețile patrioților noștri, ale soldaților noștri, cetățenilor noștri. Sute de orașe au fost distruse. O mare parte a Ucrainei este ocupată de Rusia”, a deplâns edilul capitalei ucrainene. 

Cât despre cererile Rusiei privind concesii teritoriale din partea Ucrainei pentru a încheia războiul, Vitali Kliciko a spus că este „mult prea devreme' pentru astfel de discuții, fără a exclude explicit cedarea de teritorii. Aceasta este o întrebare pentru președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care va trebui să ia decizii dificile, mai ales că unii nu vor accepta niciodată cedarea unei părți din țară către Rusia”, a adăugat primarul Kievului.